Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) joacă un rol esențial în promovarea și dezvoltarea învățământului dual în țară. Instituția funcționează ca un intermediar între instituțiile de învățământ profesional tehnic, unitățile economice și partenerii de dezvoltare, facilitând colaborări și implementarea proiectelor educaționale menite să pregătească viitoarea forță de muncă calificată.

Sergiu Harea, Președinte al Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, explică prioritățile pentru anul 2024: „Prioritățile CCI pentru anul 2024 sunt susținerea și dezvoltarea mediului de afaceri în Moldova. În diferite domenii de activitate, cum ar fi sectorul de pregătire a cadrelor, industrie sau servicii. În acest sens, un lucru foarte important este pregătirea cadrelor pentru companiile autohtone.”

Prin facilitarea dialogului și cooperării, CCI contribuie la dezvoltarea programelor de învățământ dual care răspund nevoilor reale ale pieței muncii. Astfel, elevii beneficiază de o pregătire practică direct în cadrul companiilor, iar antreprenorii își asigură viitorii angajați bine instruiți.

Un aspect important al rolului CCI în învățământul dual este acordarea de suport financiar pentru companiile participante. Prin intermediul granturilor și finanțărilor, CCI ajută companiile să achiziționeze echipamente moderne și să creeze medii de învățare adecvate pentru elevi. În colaborare cu partenerii externi, CCI a oferit 22 de granturi pentru companii autohtone, totalizând 400 mii de euro, sprijinind astfel dezvoltarea infrastructurii necesare pentru învățământul dual. Fiecare propunere de proiect a antreprenorilor a inclus o co-finanțare de cel puțin 5% din suma totală a suportului financiar solicitat.

Igor Cheptine, Director Administrativ la „Magnetec Components SRL”, subliniază importanța proiectului pentru viitorul sustenabil al companiei: „Am aplicat la acest proiect și suntem mândri pentru aceasta deoarece pentru noi este important să creăm un viitor sustenabil, dar pentru aceasta trebuie să învățăm acea generație tânără de specialiști pe care o avem.”

Pentru a asigura succesul programelor de învățământ dual, CCI organizează sesiuni de instruire pentru membrii comisiilor de constatare a conformității unităților economice și pentru maiștrii-instructori. Astfel, sunt formate cadre didactice și specialiști capabili să ofere o educație de calitate elevilor, pregătindu-i pentru cerințele moderne ale pieței muncii.

Balan Dumitru, maistru-instructor la „Cahulpan” S.A., explică beneficiile participării în program: „La program am aplicat în 2023. Suma totală care a fost câștigată a fost aproape 17 mii de euro, din această sumă am procurat echipament de electric, echipament de protecție conform securității muncii, instrumente electrice pentru înșurubare și găurire.”

Învățământul dual oferă numeroase avantaje pentru elevi, inclusiv experiență practică în sectorul real, stagii de muncă pe durata studiilor, remunerație din partea unității, formare profesională în domenii solicitate de angajatori, și calificare recunoscută la nivel național și internațional. Statisticile arată că două treimi dintre absolvenți sunt angajați imediat după absolvire.

Galina Pogoneț, Coordonator învățământ Dual la „INTER GP GRUP” SRL, afirmă: „Acest tip de învățământ dual oferă tinerilor posibilitatea de a fi asigurați cu un loc de muncă bine plătit în Republica Moldova. Competențele profesionale pe care le obțin elevii în cadrul întreprinderilor sunt mult mai utile și aprobate în practică.”

În cele 22 de unități economice care au primit finanțare în acest an activează peste 460 de elevi, demonstrând succesul și impactul pozitiv al acestui program asupra comunității și economiei locale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CCI a RM #invatamantul dual #partener

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.