Începând de astăzi, a încetat starea de alertă în sectorul energetic, instituită la 25 aprilie. Ministerul Energiei a decis să nu solicite prelungirea acesteia, după ce a constatat o îmbunătățire a situației pe piața energetică.

Decizia a fost luată în urma unei analize a evoluțiilor din ultimele luni, atât la nivel național, cât și regional. Potrivit autorităților, sistemul energetic funcționează în prezent în condiții stabile, ceea ce permite revenirea la mecanismele obișnuite de funcționare ale pieței energiei electrice și ale pieței produselor petroliere.

Ministerul precizează însă că anumite riscuri regionale și globale continuă să existe. Din acest motiv, instituția va menține un nivel ridicat de monitorizare și pregătire pentru eventuale situații de criză.

„Ministerul Energiei, împreună cu operatorii de sistem și instituțiile responsabile, va continua monitorizarea permanentă a fluxurilor de energie electrică și a stării sistemului electroenergetic, pentru a asigura intervenții rapide în cazul apariției unor dezechilibre sau congestii care ar putea afecta continuitatea alimentării consumatorilor sau ar genera costuri suplimentare pentru aceștia”. menționează instituția.

Pe durata stării de alertă, autoritățile și operatorii din sector au aplicat mai multe măsuri pentru garantarea securității aprovizionării cu energie electrică. Printre acestea s-au numărat gestionarea capacităților de interconexiune pentru importul și exportul energiei, precum și monitorizarea permanentă a pieței.

Potrivit Ministerului Energiei, aceste măsuri au contribuit la menținerea stabilității sistemului electroenergetic și au redus necesitatea activării mecanismelor de urgență. În luna aprilie 2026, energia electrică livrată în baza contractelor de urgență a fost utilizată doar patru ore, în perioade cu un consum neobișnuit de ridicat.

Autoritățile mai menționează că producția de energie din surse regenerabile este în creștere și a contribuit la reducerea presiunii asupra sistemului. În lunile aprilie, mai și iunie, energia produsă local, inclusiv cea regenerabilă, a acoperit aproximativ 40% din consumul de electricitate al țării.

În ceea ce privește piața produselor petroliere, evaluările efectuate la 23 iunie arată că aprovizionarea se desfășoară fără dificultăți, iar operatorii dispun de stocuri suficiente. Autoritățile nu identifică, în prezent, riscuri iminente de deficit. De asemenea, Ministerul Energiei îndeamnă populația și agenții economici să utilizeze rațional resursele energetice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#încetare #ministerul energiei #stare de alerta

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.