Peste jumătate din cele 27 de state membre ale UE vor măsuri rapide pentru înființarea de centre pentru migranți în afara blocului comunitar. ONU a criticat ideea, iar țări precum Franța și Spania au semnalat că nu sunt de acord cu ea, scrie Politico.

Mai multe țări UE iau în considerare trimiterea solicitanților de azil respinși în Rwanda și Uzbekistan, au confirmat trei diplomați europeni, citați de Politico.

Aceste planuri vin în urma aprobării unei legi care conferă capitalelor europene competența de a înființa centre în țări din afara UE pentru procesarea migranților cărora li s-a refuzat dreptul de ședere în blocul comunitar – așa-numitele „centre de returnare” – cu condiția ca respectivele țări să respecte drepturile omului și dreptul internațional.

Peste jumătate dintre cele 27 de state membre ale UE au solicitat luna aceasta luarea de măsuri rapide pentru înființarea acestor centre.

Planurile vin în contextul înăspririi măsurilor anti-migrație în UE în general și la nivelul statelor membre.

Danemarca, Austria, Grecia, Germania și Olanda au condus eforturile de a procesa solicitanții de azil respinși în afara teritoriului UE, notează Hotnews.ro.

„Obiectivul nostru este să încheiem primele acorduri pentru crearea acestor structuri în 2026, astfel încât acestea să fie operaționale începând cu 2027”, a declarat prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis înainte de aprobarea legii.

Țările care vor găzdui centrele nu au fost încă stabilite, iar procesul politic și diplomatic trebuie să-și urmeze cursul, au afirmat alți doi diplomați europeni, citați de Politico.

Planurile vin în urma unei serii de încercări controversate ale unor guverne europene de a muta gestionarea migrației dincolo de granițele continentului.

Planurile Marii Britanii privind Rwanda au fost abandonate anul trecut, după ani de bătălii juridice și politice, în timp ce centrele pentru migranți ale Italiei din Albania au fost contestate în repetate rânduri în instanță.

Susținătorii spun că noile reguli ale UE ar putea avea succes acolo unde eforturile anterioare au eșuat, oferind un cadru juridic clar pentru centrele din afara teritoriului UE.

Deși guvernele au în vedere Rwanda și Uzbekistan, iar acest lucru a fost confirmat la nivelul UE, rămâne totuși la latitudinea fiecărui guvern să încheie propriile acorduri.

Comisia, care nu a participat la discuțiile privind alegerea țărilor, precum și alte capitale ale UE trebuie informate înainte ca aceste centre să înceapă să funcționeze.

UE a canalizat sute de milioane de euro către Rwanda prin programul său „Global Gateway”, anunțând o investiție de 900 de milioane de euro în 2023. Blocul a alocat, de asemenea, 119 milioane de euro sub formă de subvenții către Uzbekistan.

O altă țară despre care se discută în spatele ușilor închise este Uganda, a declarat un înalt oficial european dintr-una dintre țările din grupul principal, căruia i s-a acordat anonimatul, la fel ca și celorlalți, pentru a discuta planurile confidențiale.

Țările situate geografic aproape de bloc, precum Egiptul și Libia, au fost excluse din cauza preocupărilor legate de riscul traficului de persoane, a precizat oficialul.

UE cade pradă „retoricii populiste” a declarat Jean-Nicolas Beuze, reprezentantul Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați (UNHCR) la Bruxelles.

Refugiații se confruntă cu „riscul de a fi trimiși într-o țară” unde ar putea „suferi prejudicii ireparabile”, a declarat el pentru Politico.

Și nu toate statele UE sunt de acord. Unele țări, printre care Franța și Spania, au contestat acest sistem.

„Nu am văzut niciodată un centru de returnare într-o țară terță care să funcționeze cu adevărat”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron la Bruxelles săptămâna trecută.

Europarlamentara ecologistă, Mélissa Camara, care a fost negociatoarea principală a grupului său în privința noilor norme ale UE privind migrația, a declarat pentru Politico că înființarea unor centre de returnare în afara granițelor blocului „încalcă valorile fundamentale ale UE privind demnitatea și respectarea drepturilor fundamentale”.

Conform noilor norme ale UE – care au fost adoptate în Parlamentul European – centrele de returnare ar urma să găzduiască persoane care și-au epuizat deja toate căile legale de a rămâne în blocul comunitar și care așteaptă expulzarea.

Acest sistem diferă de planurile anterioare privind migrația luate în calcul inițial în Marea Britanie, Danemarca și Italia, care se concentrau pe solicitanții de azil sau pe migranții nou-sosiți.

Aceste eforturi au întâmpinat dificultăți în a prinde avânt: centrele italiene din Albania au fost blocate în litigii, planurile daneze privind Rwanda au stagnat, iar programul britanic privind Rwanda a fost abandonat după ani de contestații juridice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

El Niño „Godzilla” a sosit și deja doboară recorduri pe care lumea ar fi preferat să nu le vadă niciodată depășite, relatează Euronews.

Temperaturile de la suprafața Oceanului Pacific ecuatorial au depășit deja cele mai ridicate valori înregistrate în timpul oricărui episod anterior El Niño, iar fenomenul meteorologic continuă să se intensifice. Între iunie 2026 și februarie 2027, experții estimează că valul extrem de căldură asociat acestuia ar putea contribui la aproape jumătate de milion de decese suplimentare.

Estimările au declanșat semnale de alarmă în birourile agențiilor meteorologice, autorităților sanitare și guvernelor din întreaga lume. Însăși Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a decretat o mobilizare fără precedent pentru pregătirea în vederea fenomenelor meteorologice extreme care urmează.

„El Niño se amplifică sub ochii noștri. Planeta se află în ape neexplorate, iar aceste ape se încălzesc”, a declarat la începutul lunii septembrie secretarul general al ONU, António Guterres.

Dar chiar dacă guvernele se pregătesc pentru un an devastator din punctul de vedere al meteorologiei extreme, experții spun că sunt încă multe măsuri care pot fi luate pentru a limita pagubele, atât acum, cât și în viitor, transmite Antena3CNN.

De ce este atât de îngrijorător acest episod El Niño

Un episod El Niño începe în Pacific, dar efectele sale pot fi resimțite pe tot globul. Atunci când apele din apropierea Ecuatorului devin neobișnuit de calde, acestea eliberează căldură în atmosferă, contribuind la creșterea temperaturilor globale și modificând zonele în care cad precipitațiile.

Cu temperaturile oceanelor deja la niveluri record, actualul El Niño ar putea aduce valuri de căldură mai intense, secete și precipitații abundente în regiunile vulnerabile și ar putea duce temperaturile globale către noi recorduri. Din acest motiv, fenomenul a fost numit „Godzilla” și „Super El Niño”.

Unele dintre efecte sunt deja resimțite. India s-a confruntat cu precipitații musonice sub nivelul normal, în timp ce sudul Africii se confruntă cu un risc crescut de secetă.

În Europa, El Niño poate influența vremea din timpul iernii, iar secetele sau recoltele compromise în alte regiuni pot perturba aprovizionarea cu alimente pe continent.

Amenințarea a presat guvernele să ia măsuri înainte de manifestările anticipate. Luna aceasta, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a declarat preventiv stare de urgență în vederea posibilelor inundații, alunecări de teren, eroziuni costiere și furtuni severe de iarnă.

Cum ne putem pregăti pentru un El Niño ce nu poate fi evitat

Oricât de mult s-ar pregăti autoritățile, El Niño este un fenomen natural care nu poate fi oprit printr-o apăsare de buton. Totuși, chiar dacă nu poate fi împiedicat, prognozele oferă oamenilor luni întregi pentru a se pregăti.

„Cheia este gestionarea apei și pregătirea pentru schimbările în ceea ce privește locul și momentul în care apar precipitațiile”, explică Davide Faranda, director de cercetare la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și autor principal pentru Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.

Potrivit acestui specialist, guvernele pot stoca și distribui apa cu mai multă atenție, pot controla mai bine modul în care sunt utilizate rezervoarele și apele subterane, pot ajusta calendarele agricole și practicile de irigații și pot pregăti comunitățile pentru secete sau inundații.

Și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a transmis recomandări concrete. Fermierii, spun oficialii FAO, pot reduce pierderile modificând datele de semănare, irigând în perioadele mai răcoroase ale zilei, stocând apă înaintea secetelor și luând măsuri pentru protejarea culturilor și animalelor de temperaturile extreme.

Unele guverne au venit și cu sprijin financiar. Marea Britanie a promis până la 17 milioane de euro pentru a ajuta țările vulnerabile să se pregătească pentru acest El Niño. Banii ar urma să finanțeze măsuri care variază de la vaccinarea animalelor înaintea secetelor până la consolidarea locuințelor înaintea inundațiilor și acordarea de sprijin financiar fermierilor, înainte ca recoltele să fie compromise.

Acțiunile climatice ar putea limita pagubele viitoare

Majoritatea episoadelor El Niño cresc temperaturile medii globale cu aproximativ 0,2°C. Acest lucru este suficient pentru a declanșa fenomene meteorologice extreme în țările din Sudul Global, însă aportul respectiv înseamnă doar o fracțiune din încălzirea suplimentară provocată de schimbările climatice.

Arderea combustibililor fosili a dus mediile globale de la suprafață cu aproximativ 1,3 – 1,4 grade Celsius peste nivelurile epocii preindustriale, deschizând calea pentru vara toridă din Europa, care a declanșat secete severe și incendii de vegetație.

Efectele El Niño se suprapun peste cele ale unei lumi care se încălzește deja. Acesta este motivul pentru care anul trecut a fost printre cei mai caldi înregistrați vreodată, în ciuda efectului natural de răcire exercitat de fenomenul complementar, La Niña.

Cercetări recente sugerează că schimbările climatice intensifică El Niño. Un studiu publicat în august a constatat că episoadele El Niño sunt cu 36% mai puternice decât în perioada de dinaintea erei industriale, tendință pe care cercetătorii au asociat-o cu încălzirea provocată de activitatea umană.

O planetă mai fierbinte înseamnă mai multe valuri de căldură extremă, o presiune mai mare asupra resurselor de apă și, în unele locuri, mai multe precipitații. Reducerea emisiilor nu ar opri ciclul climatic natural care duce la apariția fenomenelor El Niño, dar ar reduce încălzirea provocată de activitatea umană, care face ca aceste amenințări să fie mai severe.

Asta înseamnă că pagubele nu sunt în totalitate în afara controlului nostru. „Nu putem elimina El Niño prin măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, dar putem reduce măsura în care schimbările climatice le fac consecințele mai severe lui El Niño”, a conchis Davide Faranda.