Tiraspolul intenționează să prelungească starea de urgență economică până pe 1 martie 2023. Potrivit presei din stânga Nistrului, motivul ar fi faptul că situația economică nu s-a normalizat, fiind afectată de reducerea aprovizionării cu gaze naturale, scrie teleradiomoldova.md.

Starea de urgență economică instituită de regimul de la Tiraspol urma să se încheie pe 30 ianuarie 2023. Liderul separatist Vadim Krasnoselski a propus prelungirea acesteia. Decizia finală urmează a fi luată de așa-zișii deputați din regiune.

Starea de urgență economică a fost introdusă în stânga Nistrului la sfârșitul lunii octombrie 2022, când Rusia a redus volumul de gaze naturale livrate în Republica Moldova.

Potrivit presei din stânga Nistrului, regiunea are nevoie de cel puțin 100 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe lună pentru nevoile proprii. Amintim că Republica Moldova livrează integral regiunii transnistrene cantitatea zilnică de 5,7 milioane de metri cubi de gaze, primită de la „Gazprom”, în schimbul procurării energiei electrice de la Centrala de la Cuciurgan.

Consumatorii de gaze naturale de pe malul drept al Nistrului sunt aprovizionați doar din rezervele strategice ale statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#stare de urgenta #Tiraspo9l

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.