Starea de urgență în Republica Moldova ar putea fi extinsă cu încă 45 de zile, începând cu 24 iunie 2022. O astfel de propunerea a fost aprobată în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale. Asta după ce a fost examinat raportul privind necesitatea prelungirii stării de urgență, anunță Guvernul.

„Potrivit Raportului, necesitatea de prelungire a stării de urgență este determinată de riscurile persistente în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice, impactului asupra domeniului transporturilor, asigurării energetice a țării, securității la frontieră și gestiunii fluxului de refugiați”, se arată în comunicatul publicat după ședința CSE.

În aceste condiții, Comisia pentru Situații Excepționale va putea interveni prompt, în cazul necesității de a lua decizii suplimentare celor instituite de cadrul juridic existent, pentru asigurarea tuturor consumatorilor cu resurse energetice și menținerea securității energetice a statului.

Potrivit Dispoziției CSE, Ministerul Afacerilor Interne va pregăti și prezenta Guvernului spre examinare proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la înaintarea, către Parlamentul Republicii Moldova, a propunerii privind prelungirea stării de urgență, precum și proiectul Hotărârii Parlamentului în acest sens.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Starea de urgență la nivel național a fost prelungită de către Parlament, la inițiativa Guvernului, prin aprobarea unui proiect de hotărâre în acest sens, pe 21 aprilie, în cadrul ședinței plenare. Proiectul de hotărâre a fost prezentat în plenul Legislativului de Natalia Gavrilița și a fost susținut de 55 de deputați ai PAS.

Potrivit proiectului de hotărârii Parlamentului, decizia de a prelungi starea de urgență este determinată de evoluțiile din Ucraina și de lipsa unei certitudini privind finalizarea războiului.

Starea de urgență a fost prelungită începând cu 25 aprilie, pentru încă 60 de zile

#decizii CSE #stare de urgenta #stare de urgență prelungită

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.