Starea de urgență în Republica Moldova a fost prelungită cu încă 45 de zile, astăzi, 23 iunie. Solicitarea Guvernului a fost susținută de deputații majorității parlamentare, în cadrul ședinței plenare a Legislativului, opoziția fiind împotriva acestei măsuri.

Prim-ministra țării, Natalia Gavrilița, a venit în sala plenului și a prezentat în fața Legislativului argumentele ce au dus la prelungirea stării de urgență. În discursul ei, Gavrilița a precizat că, solicitarea prelungirii stării de urgență este dictată de războiul din Ucraina.

„Am venit în fața dumneavoastră în ambele situații, la fel cum vin și astăzi, pentru a justifica necesitatea prelungirii stării de urgență și a abilitării Comisiei pentru Situații Excepționale de a adopta acele măsuri pe care le-am apreciat împreună ca fiind necesare pentru a putea gestiona crizele fără precedent, generate de războiul din Ucraina. Dacă la începutul perioadei stării de urgență eforturile au fost canalizate pentru gestionarea crizei refugiaților, care s-a suprapus peste criza energetică și cea sanitară, în lunile care au trecut de atunci a fost nevoie de adaptabilitatea instrumentelor și consolidarea instituțiilor, precum și de oferirea unor soluții și răspunsuri prompte inclusiv la crizele care au evoluat odată cu prelungirea războiului din țara vecină. Mă refer nu doar la persistența și evoluția crizei energetice și la deciziile necesare pentru asigurarea securității energetice a țării, ci și la necesitatea asigurării securității alimentare, respectiv la măsurile dispuse pentru gestionarea mai eficientă a lanțurilor logistice și realizarea conexiunilor comerciale. M-am angajat în fața Parlamentului că acțiunile Guvernului pe care îl conduc nu vor depăși limitele mandatului atribuit de Parlament, că Guvernul, prin intermediul CSE, va acționa într-un mod transparent, iar derogările pe care le va face de la cadrul legal vor fi proporționale și necesare pentru gestionarea și depășirea situației de urgență”, a spus Gavrilița.

Prim-ministra a prezentat și unele activități îndeplinite pe perioada stării de urgență anterioare.

„Dacă la începutul perioadei stării de urgență eforturile au fost canalizate pentru gestionarea crizei refugiaților, care s-a suprapus peste criza energetică și cea sanitară, în lunile care au trecut de atunci a fost nevoie de adaptabilitatea instrumentelor și consolidarea instituțiilor, precum și de oferirea unor soluții și răspunsuri prompte inclusiv la crizele care au evoluat odată cu prelungirea războiului din țara vecină. Mă refer nu doar la persistența și evoluția crizei energetice și la deciziile necesare pentru asigurarea securității energetice a țării, ci și la necesitatea asigurării securității alimentare, respectiv la măsurile dispuse pentru gestionarea mai eficientă a lanțurilor logistice și realizarea conexiunilor comerciale. M-am angajat în fața Parlamentului că acțiunile Guvernului pe care îl conduc nu vor depăși limitele mandatului atribuit de Parlament, că Guvernul, prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale, va acționa într-un mod transparent, iar derogările pe care le va face de la cadrul legal vor fi proporționale și necesare pentru gestionarea și depășirea situației de urgență”, a continuat Gavrilița.

Amintim că, la data de 24 februarie curent, la propunerea Guvernului Parlamentul a declarat starea de urgență pe întreg teritoriul țării, ținând cont de pericolul iminent la adresa securității naționale provocat de războiul din Ucraina. Ulterior, tot la propunerea Guvernului, la 21 aprilie Parlamentul a dispus prelungirea stării de urgență pe o perioadă de 60 de zile, care expiră astăzi, 23 iunie.

Prelungirea stării de urgență de astăzi va intra în vigoare din data de 24 iune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Guvern #parlament #prelungire #stare de urgenta

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.