Majoritatea lacurilor mari din țară se află în stare satisfăcătoare, au constat specialiștii de la Ministerul mediului și cei de la Administrația Națională „Apele Moldovei”, care au inventariat cele mai mari bazine acvatice. Această verificare a fost realizată pentru a evalua starea reală a lacurilor și capacitatea de rezistență a barajelor cu scopul de a preveni posibilele pericole sau inundații.

Potrivit Ministerului Mediului, rezultatele inventarierii au arătat că din cele 58 de lacuri inspectate, 34 se află într-o stare satisfăcătoare, în celelalte cazuri sunt necesare intervenții. Problemele majore identificate sunt eroziunea, fisurile în beton, corodarea structurilor metalice și nevoia de modernizare a sistemelor de evacuare a apelor de urgență.

Administrația Națională „Apele Moldovei” va veni cu recomandări către toți proprietarii și gestionarii acestor lacuri pentru a interveni și exclude orice formă de pericol.

„Protejarea apei este o prioritate națională. Schimbările climatice, lipsa precipitațiilor, inclusiv iarna, și temperaturile în creștere pun o presiune tot mai mare asupra apelor de suprafață și subterane. De aceea, lucrăm intens la implementarea unor soluții eficiente”, a declarat ministrul mediului, Sergiu Lazarencu.

În vederea asigurării condițiilor pentru buna gestionare a lacurilor mari din R. Moldova, Guvern va aproba noi reglementări privind exploatarea lacurilor. Acestea vor obliga administratorii să efectueze expertize tehnice pentru baraje sau diguri, ținând cont de faptul că majoritatea construcțiilor hidrotehnice au termenul de exploatare depășit.

Totodată va fi interzisă evacuarea totală a apei din lacuri fără acordul primăriei, consiliului local, decizia Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și avizul Administrației Naționale „Apele Moldovei”.

O altă prevedere se referă la elaborarea și înregistrarea regulamentelor de exploatare a lacurilor, care vor asigura un management corect și eficient al resurselor de apă, conform metodologiei aprobate de Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conditii #lacuri #Ministerul Mediului

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.