Important pentru iubitorii de filme documentare. Moldox Lab continuă și în acest an să descopere și să încurajeze pasionații de film să creeze documentare cu impact social pentru Republica Moldova. Astfel, au fost deschise înscrierile pentru trei ateliere de film, care se vor desfășura tradițional, la Cahul, în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială Moldox, în perioada 6 – 12 septembrie 2021. Participarea la toate atelierele este gratuită, iar înscrierile sunt deschise până pe 12 august curent.

Organizatorii informează că două dintre ateliere se adresează celor care doresc să-și dezvolte abilități de realizare a unui film, trecând prin toate etapele de producție și postproducție ale acestuia. Cel de-al treilea atelier – Film Criticism se va desfășura în premieră în acest an și țintește jurnaliștii interesați de cinematografie care doresc să învețe mai multe despre scrierea unei recenzii de film.

InterAction Workshop răspunde necesităților activiștilor, reprezentanților ONG-urilor privind modul de comunicare și sensibilizare a opiniei publice vizavi de problemele urgente din societate prin intermediul filmului. Împreună cu Denis Pavlovic (Germania) participanții vor învăța cum să producă materiale audio-vizuale de calitate pentru mediul on-line, cum să folosească echipamentul de filmat, dar și programe de editare video, dar cel mai important, cum să creeze storytelling, astfel încât să reprezinte cât mai convingător cauza pentru care militează. Formularul de candidatură poate fi găsit aici.

Exploration Workshop se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani din Cahul și Ungheni, care sunt interesați să facă primii pași în lumea filmului. În cadrul atelierului ei vor însuși aspectele de bază ale realizării unui film documentar, iar la final, sub îndrumarea Norei Agapi (România), vor realiza un scurtmetraj pe o temă socială care îi preocupă. Înscrierile se fac aici.

Film Criticism Workshop reprezintă o oportunitate pentru jurnaliști, dar și pentru cineaștii care practică scrierea recenziilor. În timpul acestui atelier facilitat de Nick Holdsworth (Marea Britanie) participanții se vor concentra pe analizarea filmelor din diverse perspective și vor exersa diverse tehnici de scriere a recenziilor, astfel încât, acestea să exploreze un context mai larg, să provoace întrebări și să invite la dialog cititorul. Formularul de participare poate fi găsit aici.

Participanții vor fi ghidați de profesioniști cu renume din industrie, care vin să-și împartă experiența, precum: Denis Pavlovic, realizator de film și regizor din Germania, care are în palmares 15 filme documentare și de ficțiune; Nora Agapi, documentaristă din România, filmele la care a colaborat fiind selectate la festivaluri prestigioase europene; Nick Holdsworth, jurnalist, scriitor, regizor de film și expert în industria cinematografică și TV din Europa Centrală și de Est. Colaborează cu mai multe instituții de presă recunoscute, precum: The Times, Variety, Radio Free Europe, Hollywood Reporter, Modern Times Review și altele.

Timp de cinci ediții, peste 100 de participanți și-au dezvoltat abilitățile cinematografice și au lucrat la proiecte de film în atelierele Moldox Lab, multe dintre acestea au avut apoi premiera la festivaluri internaționale prestigioase, precum: Transilvania International Film Festival, Festivalul Internațional de Film din Sarajevo sau Festivalul Internațional de Film Documentar din Amsterdam.

Organizat de către Asociația Obștească „Moldox”, în parteneriat cu „Svenska Filmstudion” (Suedia), Moldox Lab este un laborator de film documentar, care instruiește tineri din Moldova cum să producă impact social prin intermediul filmului documentar. Desfășurarea atelierelor este posibilă cu sprijinul financiar oferit de Institutul Suedez, Ambasada SUA în Moldova, Centrul Național al Cinematografiei din Moldova, Centrul Cultural German Akzente/Goethe-Zentrum Chișinău, Institutul Goethe București, Institutul Cultural Român, Movies that Matter Amsterdam, Primăria Municipiului Cahul și Primăria Municipiului Ungheni.

#ateliere #film documentar #Moldox Lab

Europa se încălzește mai repede decât orice alt continent, iar efectele crizei climatice sunt tot mai grave: numai în această vară, valurile de căldură au provocat zeci de mii de decese. Fenomenul este amplificat de modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea accelerată a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului, scrie The Guardian.

Întreaga planetă se încălzește, deoarece emisiile de carbon generate de arderea combustibililor fosili rețin tot mai multă căldură în atmosferă. Europa se încălzește însă de aproape două ori mai repede decât media globală. În prezent, temperatura medie de pe continent este cu 2,5 grade Celsius mai ridicată decât înainte de utilizarea pe scară largă a combustibililor fosili.

La nivel mondial, creșterea medie este de 1,4 grade Celsius. De la jumătatea anilor ’90, temperaturile din Europa au crescut cu 0,56 grade Celsius pe deceniu. Prin comparație, ritmul încălzirii a fost de 0,42 grade Celsius pe deceniu în America de Nord, de 0,36 grade Celsius în Africa și de 0,27 grade Celsius în America de Sud, transmite Digi24.

Tiparele meteorologice ale Europei s-au schimbat

Uscatul se încălzește mai ușor decât oceanele vaste și adânci, motiv pentru care temperaturile cresc mai repede pe continente decât pe mări. În Europa, modificarea circulației atmosferice a favorizat apariția unor valuri de căldură estivale mai frecvente și mai intense. Un exemplu este valul de căldură fără precedent din iunie 2026, când o masă uriașă de aer fierbinte a rămas blocată deasupra continentului sub o „cupolă de căldură”.

Oamenii de știință cercetează în continuare rolul încălzirii globale în modificarea circulației atmosferice, însă existența unei legături între cele două fenomene pare din ce în ce mai probabilă. „Observăm schimbări semnificative din punct de vedere statistic în distribuția presiunii atmosferice la suprafață și în alți indicatori ai circulației atunci când analizăm tendințele din ultimii 40 de ani sau chiar mai mult.

La această scară de timp, este mai probabil ca aceste schimbări să fie asociate crizei climatice decât variabilității naturale”, a explicat Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene. Aceste modificări ar putea avea legătură cu schimbarea curentului-jet, un flux rapid de aer de la mare altitudine, care influențează puternic vremea din Europa și este, la rândul său, afectat de creșterea temperaturilor.

Încălzirea accelerată a Arcticii influențează Europa

Arctica este regiunea planetei care se încălzește cel mai rapid. Gheața albă reflectă în mod normal cea mai mare parte a luminii solare înapoi în spațiu, însă se topește într-un ritm accelerat. Apa mai întunecată a oceanului, rămasă expusă după topirea gheții, absoarbe mult mai multă căldură. Creșterea temperaturii accelerează apoi topirea gheții, alimentând un cerc vicios. Influența acestui fenomen este resimțită puternic în Europa, deoarece o parte semnificativă a continentului se află relativ aproape de regiunea arctică.

Suprafața acoperită de zăpadă s-a redus considerabil

În trecut, cea mai mare parte a Europei era acoperită de zăpadă în timpul iernii. La fel ca gheața marină din Arctica, zăpada reflecta lumina soarelui și contribuia la menținerea unor temperaturi mai scăzute. Criza climatică reduce însă suprafețele acoperite de zăpadă. În martie 2025, stratul de zăpadă din Europa se întindea pe aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu 31% sub media perioadei 1991–2020. Suprafața pierdută este comparabilă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei luate împreună. A fost a treia cea mai redusă întindere a stratului de zăpadă de la începutul măsurătorilor, în 1983.

Aerul mai curat face mai vizibil efectul emisiilor de carbon

Reducerea poluării aerului în Europa reprezintă un progres important, în condițiile în care aceasta provoacă anual milioane de decese la nivel mondial. Totuși, aerul mai curat face mai evident efectul creșterii concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Particulele poluante pot reflecta razele Soarelui fie direct, fie prin favorizarea formării norilor, împiedicând astfel o parte din căldură să ajungă la sol. Un număr mai mic de particule înseamnă că este reflectată mai puțină radiație solară, iar efectul căldurii reținute de gazele cu efect de seră devine mai puternic.

Reducerea poluării ar putea avea legătură și cu intensificarea blocajelor atmosferice, care mențin pentru perioade mai lungi aceleași condiții meteorologice deasupra unei regiuni. Cercetătorii nu pot stabili deocamdată în ce măsură contribuie fiecare dintre cei patru factori la încălzirea accelerată a Europei, însă speră să prezinte o estimare anul viitor. „Ceea ce putem spune este că importanța fiecărui factor variază în funcție de anotimp. Influența încălzirii Arcticii este importantă toamna și iarna, iar schimbările circulației atmosferice produse de la sfârșitul anilor ’70 au o semnificație statistică mai mare vara”, a precizat Burgess.

Reducerea poluării aerului este mai pronunțată iarna, în special ca urmare a scăderii utilizării cărbunelui pentru încălzirea locuințelor. Tot în sezonul rece se resimt și efectele reducerii stratului de zăpadă. În ultimele decenii, încălzirea din timpul iernii a fost cea mai accentuată în nordul Europei, în timp ce vara temperaturile au crescut cel mai mult în sud-estul continentului.

Costurile crizei climatice ating „niveluri de urgență națională”

Încălzirea accelerată provoacă tot mai multe decese și intensifică incendiile de vegetație și seceta. Surplusul de căldură acumulat în sistemul climatic amplifică, de asemenea, furtunile, ploile torențiale și inundațiile.

Aceste fenomene afectează profund viața oamenilor și activitățile economice de pe întregul continent și vor continua să se agraveze până când emisiile nete vor fi reduse la zero. Sunt necesare atât reducerea rapidă a emisiilor de dioxid de carbon, cât și adoptarea unor măsuri urgente pentru protejarea populației. „Costurile îngrozitoare ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională.

Este clar ce trebuie făcut: să renunțăm mai repede la cărbune, petrol și gaze, să dezvoltăm energia regenerabilă și să protejăm oamenii”, a declarat la sfârșitul lunii iulie Simon Stiell, șeful ONU pentru climă.