În 2020, în Uniunea Europeană erau 9,1 milioane de ferme, cu 5,3 milioane mai puţine decât în 2005. Datele statistice publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat) arată un declin de aproximativ 37%, notează Agerpres.

Deşi acum trei ani în UE s-a înregistrat cel mai mic număr de ferme de până în 2005, scăderile la anumite tipuri de ferme au fost mai semnificative decât la altele. Astfel, au fost cu 2,6 milioane mai puţine ferme mixte, cu 1,6 milioane mai puţine ferme specializate în creşterea animalelor şi cu 0,9 milioane mai puţine ferme specializate în culturi.

Aproape trei cincimi (58%) dintre toate fermele din UE erau specializate în culturi, iar puțin peste o cincime (22%) din ferme erau specializate în creşterea animalelor, cel mai obişnuit tip fiind specializarea în produse lactate (5% din toate fermele), urmate de exploataţii pentru creşterea şi îngrăşarea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi altor animale erbivore (fiecare cu 4%). De asemenea, uşor sub o cincime (19%) din toate fermele din UE erau ferme mixte.

Peste jumătate (52%) din suprafaţa agricolă utilizată (UAA) din UE revenea fermelor specializate în culturi, aproximativ o treime (33%) la ferme specializate în creşterea animalelor, iar restul – la ferme mixte (15%).

Cea mai ridicată pondere a fermelor din UE specializate în culturi se înregistrează în state din Europa de Est, cum ar fi Bulgaria (73%), Ungaria (72%), România (67%), precum şi în ţările mediteraneene, cum ar fi Grecia (74%), Malta (63%) şi Croaţia (61%). Aceste evoluţii reflectă condiţiile favorabile pentru creşterea anumitor tipuri de cereale, fructe şi/sau măsline.

Ferme specializate în creşterea animalelor sunt dominante în câteva ţări din nord-vestul Europei, cum ar fi Luxemburg (82% din toate fermele), Irlanda (79%) şi Ţările de Jos (58%).

#Eurostat #ferme #Uniunea Europeana

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a calificat drept „antirusă” decizia Chișinăului de a declara persona non grata un angajat al ambasadei ruse în Republica Moldova, după prăbușirea unei drone în raionul Telenești. Potrivit acesteia, Moscova va răspunde măsurii anunțate de autoritățile moldovenești, transmite newsmaker.md

„Această decizie a autorităților moldovenești face parte din cursul distructiv antirus al Chișinăului, îndreptat spre distrugerea completă a relațiilor ruso-moldovenești, vechi de secole, și ruperea legăturilor dintre popoarele celor două țări. În ultimii ani, au avut loc mai multe expulzări ale diplomaților ruși din Republica Moldova, sub pretexte inventate sau fără niciun motiv. Scopul real al acestor acțiuni este de a îngreuna la maximum activitatea Ambasadei Rusiei la Chișinău”, a declarat Maria Zaharova, într-un comunicat emis pe 24 octombrie.

Reprezentanta Ministerului rus de Externe a menționat că Moscova va da „un răspuns ferm și adecvat” la măsura Chișinăului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un colaborator al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău va fi declarat persona non grata. Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut în satul Chiștelnița, raionul Telenești.

Amintim că drona căzută în raionul Telenești a fost găsită de un localnic care a alertat imediat Poliția. La fața locului se află polițiștii, care au încercuit perimetrul și asigură securitatea localnicilor. Totodată, spre locul incidentului se deplasează specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției, care vor examina obiectul și vor stabili toate circumstanțele.

#Maria Zaharova