În 2020, în Uniunea Europeană erau 9,1 milioane de ferme, cu 5,3 milioane mai puţine decât în 2005. Datele statistice publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat) arată un declin de aproximativ 37%, notează Agerpres.

Deşi acum trei ani în UE s-a înregistrat cel mai mic număr de ferme de până în 2005, scăderile la anumite tipuri de ferme au fost mai semnificative decât la altele. Astfel, au fost cu 2,6 milioane mai puţine ferme mixte, cu 1,6 milioane mai puţine ferme specializate în creşterea animalelor şi cu 0,9 milioane mai puţine ferme specializate în culturi.

Aproape trei cincimi (58%) dintre toate fermele din UE erau specializate în culturi, iar puțin peste o cincime (22%) din ferme erau specializate în creşterea animalelor, cel mai obişnuit tip fiind specializarea în produse lactate (5% din toate fermele), urmate de exploataţii pentru creşterea şi îngrăşarea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi altor animale erbivore (fiecare cu 4%). De asemenea, uşor sub o cincime (19%) din toate fermele din UE erau ferme mixte.

Peste jumătate (52%) din suprafaţa agricolă utilizată (UAA) din UE revenea fermelor specializate în culturi, aproximativ o treime (33%) la ferme specializate în creşterea animalelor, iar restul – la ferme mixte (15%).

Cea mai ridicată pondere a fermelor din UE specializate în culturi se înregistrează în state din Europa de Est, cum ar fi Bulgaria (73%), Ungaria (72%), România (67%), precum şi în ţările mediteraneene, cum ar fi Grecia (74%), Malta (63%) şi Croaţia (61%). Aceste evoluţii reflectă condiţiile favorabile pentru creşterea anumitor tipuri de cereale, fructe şi/sau măsline.

Ferme specializate în creşterea animalelor sunt dominante în câteva ţări din nord-vestul Europei, cum ar fi Luxemburg (82% din toate fermele), Irlanda (79%) şi Ţările de Jos (58%).

#Eurostat #ferme #Uniunea Europeana

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.