Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Statul a fost obligat să-i plătească jumătate de milion de lei judecătorului suspendat Oleg Melniciuc

10 Oct. 2023, 17:39
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
10 Oct. 2023, 17:39 // Societate //  Elena Putregai

Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției, îi va achita 500 de mii de lei drept prejudiciu moral lui Oleg Melniciuc, cunoscut spațiului public ca primul judecător care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită. Prejudiciul însă să referă la un dosar în care a fost învinuit pentru trafic de influență și în care a fost dispusă scoaterea de sub urmărirea penală, fiind clasat. Detaliile au fost oferite de judecătoarea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Georgeta Grozav care a emis hotărârea privind prejudiciul.

Astfel, luni, 9 octombrie curent, judecătoarea Georgeta Grozav a hotărât pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oleg Melniciuc către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală şi Consiliul Superior al Magistraturii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti în baza Legii nr. 1545-XIII din 25.02.98.

Georgeta Grozav venise cu precizări printr-un comunicat de presă pentru a evita confuzia. Prejudiciul a fost dispus nu în urma dosarului răsunător de îmbogățire ilicită, ci pe un alt capăt de acuzare – trafic de influență.

„În speţa supusă examinării a stat la baza altă cauza penală – urmărirea penală în cauza nr. 2017978297 a fost pornită la 11 august 2017 de către Procurorul General al Republicii Moldova, conform elementelor ale infracţiunii prevăzute în art. 326 alin. (3) lit. a) Cod Penal, în baza denunțului unui cetăţean”, a explicat judecătoarea.

Ea a mai explicat că, trei ani mai târziu, la data de 22 ianuarie 2020 prin ordonanţa procurorului în Procuratura Anticorupţie Statnîi Roman s-a dispus scoaterea lui Oleg Melniciuc de sub urmărirea penală.

„S-a clasat procesul penal din motivul că în acţiunile cet. Melniciuc Oleg, nu se întrunesc elementele infracţiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. a) Cod de Procedură Penală, sau ale altei infracţiuni prevăzute de partea specială a Codului Penal, în conformitate cu prevederile art. 275 pct. 3) Cod de Procedură Penală”, scrie în comunicatul de presă.

Hotărârea primei instanțe este cu drept de atac la Curtea de Apel.

Amintim că același Oleg Melniciuc a fost condamnat, la fel deocamdată în prima instanță, la 7 ani cu executare pentru îmbogăţire ilicită. Sentinţa a fost pronunţată de Judecătoria Anenii Noi, sediul Varniţa, la 3 septembrie 2021, la patru ani după ce a fost pornit dosarul. Până la o sentință definitivă, a fost menținut sechestru pe anumite bunuri ale familiei sale, cum ar fi o cotă parte dintr-un imobil și pe un automobil de marca Mercedes înregistrat pe numele soției sale, Diana Melniciuc. Valoarea totală ar fi de 1 milion de lei.

VIDEO Judecătorul Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcție de CSM. Este condamnat la 7 ani pentru îmbogățire ilicită

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.