Continua lupta Republicii Moldova pentru a întoarce Aeroportul Internațional Chișinău în gestiunea statului. Instanța de judecată a respins cererea „Avia-Invest” S.R.L. împotriva Agenției Proprietății Publice privind anularea contractului de concesiune a activelor ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău”. O decizie în acest sens a fost luată de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Potrivit hotărârii, acţiunea în contencios administrativ a reclamantului „Avia-Invest” SRL împotriva Agenției Proprietății Publice privind anularea actului administrativ individual defavorabil din 08 iulie 2020 și a deciziei adoptate în procedura prealabilă din 17 iulie 2020, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Hotărârea instanței în acest sens nu este definitivă, SRL „Avia Invest” având dreptul de a o contesta în Curtea de Apel Chișinău.

Realitatea.md amintește că Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia-zInvest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între societatea pe acțiuni Habarovsk Aeroport și holdingul Kolomenski Zavod.

Ambii fondatori erau din Rusia și în spatele lor aparent se aflau două grupări oligarhice. La Kolomenski Zavod coproprietar era Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean (locul 154 în topul Forbes 2013 al celor mai bogați ruși). Doar că deja pe 30 august 2013 acesta nu mai era asociat la Avia Invest, locul fiind luat de compania Komaksavia din Moscova,

În același timp, în șase ani de când a luat în concesiune Aeroportul, firma Avia Invest SRL și-a schimbat de câteva ori proprietarii.

Aerportul a trecut prin mâna mai multor acționari din zone off shore, ca într-un final beneficiar al acestui proiect să devină fugarul Ilan Șor, acuzat de delapidarea Băncii de Economii, Unibank și Banca Socială.

#APP #Avia Invest #concesiune

Jumătate dintre alegătorii britanici susțin revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă de The Guardian, realizat în contextul preferinței exprimate de prim-ministrul Andy Burnham pentru reintegrarea în UE, informează EFE, citat de Agerpres.ro

Cu toate acestea, ziarul britanic notează că miniștrii laburiști s-au declarat îngrijorați cu privire la reaprinderea diviziunilor cauzate de Brexit (retragerea Marii Britanii din UE) și, prin urmare, îndeamnă la prudență. În urmă cu câteva zile, prim-ministrul britanic a declarat că va lua în considerare toate opțiunile în ceea ce privește relația cu UE și nu a exclus ‘să meargă până la capăt’ și să ia în considerare reintegrarea în blocul comunitar.

La conferința anuală a Partidului Laburist, care a avut loc în septembrie la Liverpool, în nord-vestul Angliei, Burnham a declarat că Brexitul – susținut printr-un referendum în 2016 și implementat în 2020 – a făcut mai mult rău decât bine. Sondajul publicat de The Guardian, realizat de Messina Group, a concluzionat că renegocierea relației țării cu UE ar putea crește cota de voturi a Partidului Laburist, cu condiția ca premierul să ofere un nou referendum și să facă campanie în favoarea reintegrării în bloc.

Conform sondajului realizat pe un eșantion de 5.627 de persoane între 12 și 24 septembrie, 50% dintre respondenți s-au declarat în favoarea reintegrării în UE, în timp ce 45% au declarat că preferă ca Regatul Unit să rămână în afara blocului.

Aceste rezultate vor consolida poziția celor din cadrul guvernului care doresc să promită la următoarele alegeri generale – programate pentru 2029 – că laburiștii vor negocia reintegrarea, susține ziarul.

Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști – în special al celor ale căror circumscripții au votat pentru Brexit – că până și explorarea acestei opțiuni ar putea comporta riscuri politice și ar putea da un impuls nedorit partidului populist de dreapta Reform UK, relatează ziarul britanic.

Programul electoral cu care Partidul Laburist a ajuns la putere în iulie 2024 exclude aderarea la piața unică și la uniunea vamală, așa că, în principiu, orice modificare fundamentală ar trebui supusă la vot la următoarele alegeri.

Opțiunea de revenire în UE se bucură de sprijinul unei mari părți din Partidul Laburist, Partidul Liberal Democrat și Partidul Național Scoțian (SNP), printre alții, în timp ce Partidul Conservator și Reform UK se opun acesteia.