Suport din partea statului pentru angajatori și angajați pe timp de pandemie. Guvernul încurajează vaccinarea anti-Covid 19 și-i obligă pe angajatori să ofere două zile libere pentru fiecare doză de vaccin administrată, cu achitarea completă a salariului. De asemenea, părinții a căror copii învață online pot sta acasă pentru a-i supraveghea, iar statul le va achita 50% din salariu.

Potrivit deciziei Guvernului, fiecare angajat care se vaccinează anti-Covid 19, poate solicita două zile libere de la locul de muncă, câte o zi pentru fiecare doză de vaccin administrată. Costul celor 2 zile libere va fi compensat din bugetul de stat.

„Această obligație nu vine pe umerii angajatorilor, ci costul acestor zile libere este suportat de bugetul de stat. Pentru a beneficia de aceste compensații, angajatorii trebuie să competeze lunar o cerere automatizată și Serviciul Fiscal transferă angajatorilor costul integral, inclusiv asigurările sociale ale zilelor libere acordate salariaților pentru vaccinare până la plafonul de 558 de lei pe zi, echivalent cu un salariu de 12150 de lei brut pentru o lună. Pentru a beneficia de aceste zile libere salariații trebuie să depună o cerere la angajator și să prezinte certificatul de vaccinare”, a spus Marcel Spatari.

De asemenea, statul vine și în ajutorul părinților care au copii mai mici de sub 12 ani sau copiii cu dizabilități care învață online. Părinții au drept să solicite angajatorului posibilitatea de a sta acasă cu copilul, iar statul le va compensa din bugetul de stat 50% din salariul de bază.

„Zilele libere pe care le acordă angajatorii, salariaților cu copii care învață online și este vorba de copiii de până la 12 ani sau copii cu dizabilități, costul acestor zile libere va fi plătit de către CNAS din bugetul de stat. Procedura este următoarea – angajatul care are un copil de până la 12 sau cu dizabilități care învață online, depune o cerere la angajator și cu acordul angajatorului stă acasă cu copilul pe perioada învățământului online. Doar unul dintre cei doi părinți poate beneficia de zile libere”, a mai spus Marcel Spatari.

Și agenții economici ale căror venituri s-au redus din cauza pandemiei, pot solicita statului, de comun acord cu angajații, posibilitatea de a trece la un regim redus de muncă, iar Agenția Națională a Forței de Muncă va acoperi valoarea timpului nelucrat. Ministrul Muncii și Protecției Sociale spune că astfel statul încearcă să păstreze, pe timp de criză, locurile de muncă ale cetățenilor.

„În caz de reducere a activității, angajatorul cu acordul salariaților, va solicita instituirea unui regim de activitate redusă printr-o cerere. Acest regim va fi validat de către Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă și salariații vizați vor rămâne la lucru, dar cu o normă redusă, adică vor trece la timp parțial. Valoarea timpului nelucrat, va fi plătită din sursele bugetului”, a menționat ministrul Muncii și Protecției Sociale.

#compensatii #Marcel Spatari #pandemie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.