Parlamentul a aprobat în ședința de joi, 19 decembrie 2024, un proiect de lege care revizuiește măsurile de sprijin acordate agricultorilor afectați de seceta din acest an. Potrivit documentului, din momentul intrării în vigoare a respectivei legi și până la data de 31 octombrie 2025, va fi instituit un moratoriu la plata datoriilor restante, inclusiv a majorărilor și a penalităților datorate de fermieri în raport cu creditorii lor.

„Documentul prevede și revizuirea criteriilor de eligibilitate pentru debitorii fermieri. Astfel, vor putea beneficia de aceste măsuri protective agricultorii a căror culturi agricole au fost prejudiciate în proporție de cel puțin 40 % din roadă pe o suprafață de cel puțin 40 % de terenurile deținute. De asemenea, se propune introducerea unui criteriu nou, potrivit căruia de aceste măsuri vor beneficia și fermierii care au în gestiune cel mult 1800 de hectare. Un alt criteriu stabilește ca debitorii fermieri să nu fie în procedură de insolvabilitate confirmată printr-o încheiere a instanței de judecată.

Actul mai prevede revizuirea termenului în care agricultorii vor trebui să notifice creditorii despre cazul de afectare a culturilor agricole și vor invoca suspendarea obligativității de plată a datoriilor restante. Această notificare va putea fi realizată până la data de 28 februarie 2025”, se arată în document.

Totodată, vor fi suspendate actele de executare silită sau alte măsuri de recuperare a creanțelor.

„De asemenea, nu vor putea fi înaintate cereri de intentare a procedurii de insolvabilitate pentru datoriile scadente, ce reies din contractele de credit și leasing încheiate până la 1 septembrie 2024 cu bănci, organizații de creditare nebancară sau asociații de economii și împrumut. Această prevedere se referă și la datoriile ce reies din contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare a produselor de uz fitosanitar și a semințelor folosite la înființarea culturilor agricole încheiate până la 1 septembrie 2024”, comunică Parlamentul.

Noile prevederi stabilesc și interdicția, până la 31 octombrie 2025, de cesionare a creanțelor, fără acordul debitorului. În aceeași ordine de idei, este prevăzut că datoriile și plățile suspendate nu vor fi raportate în Birourile istoriilor de credit și vor putea fi renegociate cu creditorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul va fi propus spre adoptare în plenul Parlamentului și în lectura a doua.

#datorii #fermieri #moratoriu #seceta

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.