Forțele ucrainene au anunțat că au atacat, în luna ianuarie, hangare de la poligonul de testare Kapustin Yar din Rusia, provocând avarii infrastructurii utilizate pentru pregătirea lansărilor de rachete. Potrivit Kyiv Post, armata ucraineană a desfășurat o serie de atacuri cu rază lungă de acțiune, vizând hangarele folosite pentru pregătirea lansărilor de rachete de la poligonul Kapustin Yar.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, pe 5 februarie, că mai multe clădiri de tip hangar au fost avariate, unul dintre acestea fiind afectat semnificativ, iar personalul fiind evacuat din zonă. Atacurile au vizat infrastructura utilizată de Rusia pentru pregătirea lansărilor de rachete balistice cu rază medie și intercontinentală, au precizat surse militare ucrainene.

Operațiunile au fost realizate cu arme de atac cu rază lungă fabricate în Ucraina, inclusiv racheta de croazieră subsonică FP-5 Flamingo, proiectată pentru a transporta focoase de mari dimensiuni și capabilă să lovească ținte aflate la distanțe de până la 3.000 de kilometri. Forțele pentru Operațiuni Speciale (SSO) au confirmat, la rândul lor, că, împreună cu alte componente ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei, au desfășurat o operațiune de amploare împotriva poligonului Kapustin Yar.

„Dronele cu rază lungă de acțiune ale unităților SSO Deep Strike au provocat pagube prin incendiu infrastructurii instalației militare rusești”, se arată într-un comunicat al SSO.

Conform aceleiași surse, operațiunea s-a desfășurat pe parcursul întregii luni ianuarie 2026 și a implicat coordonare cu gruparea „Ciornaia Iskra”, reprezentanți ai unei mișcări insurgente din Rusia, care au oferit sprijin informațional și de informații. Sprijinul a inclus monitorizarea reacției autorităților ruse la atacuri, identificarea modificărilor în logistică și comandă, precum și evaluarea adaptării forțelor ruse în urma pagubelor produse. Poligonul Kapustin Yar, situat în regiunea Astrahan, este unul dintre principalele centre de testare și lansare a rachetelor ale Rusiei, fiind utilizat pentru teste de arme balistice și strategice, precum și pentru sisteme cu rază scurtă și medie de acțiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De la această instalație au fost efectuate și lansări experimentale ale rachetei balistice cu rază intermediară Oreșnik, armă bazată pe designul RS-26 Rubezh, cu o rază de acțiune de câteva mii de kilometri și viteze terminale hipersonice. Racheta a fost folosită public pentru prima dată împotriva Ucrainei în noiembrie 2024, când o lansare de la Kapustin Yar a fost îndreptată spre orașul Dnipro.

#atac #lovituri #Oreșnik #război Ucraina #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.