Guvernul urmează să aprobe inițierea procedurilor de expropriere a mai multor încăperi nelocative private, amplasate pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 73. Edificiul ar urma să fie consolidat și să găzduiască toate subdiviziunile Procuraturii Generale, dar și Consiliul Superior al Procurorilor.

Cabinetul de miniștri a pregătit proiectul de Lege privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor
de consolidare a sediului Procuraturii Generale. Plata despăgubirilor pentru exproprierea bunurilor și drepturilor asupra lor vor fi suportate din contul bugetului de stat.

Inițiativa urmează să fie supusă votului pe 13 mai la Guvern, apoi transmisă Parlamentului pentru dezbateri și aprobare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform notei informative a documentului, bazele procesului de consolidare a sediului Procuraturii Generale au fost puse încă în 2011. Ulterior, s-a stabilit că la demisolul clădirii se află mai multe proprietăți private – spații comerciale. Cu o bună parte dintre proprietari s-a negociat transmiterea lor în gestiunea statului, însă pentru două dintre spațiile respective nu s-a ajuns la numitor comun.

Drept urmare, potrivit documentului, este necesară declararea utilității publice, astfel încât procedurile de expropriere să poată fi efectuate.

Agenția Proprietății Publice a cerut Ministerului Finanțelor 3 milioane de lei pentru a suporta cheltuielile de expropriere.

#Agentia Proprietatii Publice #Expropriere #incaperi #Procuratura Generala #proprietari

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.