În cadrul emisiunii „Studio politic” de la Vocea Basarabiei, moderată de Nelly Sambriș, liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a criticat vehement decizia de numire a lui Ion Munteanu ca procuror general al Republicii Moldova. Gligor a subliniat că această numire a fost motivată mai mult de considerații politice decât profesionale, sugerând că procesul de selecție a fost manipulat pentru a avantaja candidatura lui Munteanu, scrie newstream.md.

„PAS-ul, așa cum au spus și mai mulți lideri din PAS, a avut acest interimat de aproape trei ani la Procuratura Generală din cauza incertitudinii legate de dosarul Stoianoglu la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului”, a declarat Gligor în timpul emisiunii. El a adăugat că, din punct de vedere profesional, Ion Munteanu nu corespunde cerințelor și nu are rezultate care să susțină numirea sa într-o astfel de funcție de responsabilitate.

În plus, Gligor a subliniat presiunea timpului și ineficiența guvernării în procesul de luare a deciziilor critice, afirmând că aceste factori au condus la adoptarea unei decizii rapide și controversate în privința numirii procurorului general.

Comentând pe marginea acestor aspecte, Gligor a subliniat și cerințele Comisiei Europene pentru progrese în reformarea justiției și numirea unui procuror general pentru o perioadă de șapte ani, fără statut interimar, menționând că interimatul în funcții cheie poate genera riscuri de șantaj și afectează stabilitatea instituțională.

Discuțiile despre legalitatea și transparența numirii lui Munteanu continuă să genereze dezbateri intense, subliniind necesitatea reformelor legislative pentru o selecție echitabilă și bazată pe merit în justiție.

În data de 1 iunie 2024, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul de numire a lui Ion Munteanu ca procuror general, în urma propunerii Consiliului Superior al Procurorilor din 31 mai.

#decizie politica #Gligor #Ion Munteanu

Opt bunuri imobile, în valoare totală de circa 9,6 milioane de lei, au fost confiscate definitiv în beneficiul statului. Măsura a fost dispusă în cadrul unei cauze penale de abuz de serviciu, anunță Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție. Bunurile figurau formal pe numele unor persoane terțe, însă instanța a constatat că beneficiarul efectiv al acestora era persoana condamnată.

Cauza vizează un funcționar public cu atribuții în domeniul cadastrului, care, în perioada 2011–2022, a folosit atribuțiile de serviciu pentru a facilita înstrăinarea și înregistrarea ilegală a unor terenuri aflate în proprietatea municipiului Chișinău.

Prin hotărârea definitivă, instanța a menținut confiscarea specială a opt bunuri imobile – terenuri pentru construcții, case de locuit și o construcție nefinalizată – în valoare totală de circa 9,626 milioane de lei. Curtea de Apel a constatat legalitatea și temeinicia soluției privind confiscarea specială și menținerea sechestrului asupra bunurilor.

Pentru executarea confiscării a fost emis titlul executoriu, care se află în prezent la Serviciul Fiscal de Stat pentru executare.