În cadrul emisiunii „Studio politic” de la Vocea Basarabiei, moderată de Nelly Sambriș, liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a criticat vehement decizia de numire a lui Ion Munteanu ca procuror general al Republicii Moldova. Gligor a subliniat că această numire a fost motivată mai mult de considerații politice decât profesionale, sugerând că procesul de selecție a fost manipulat pentru a avantaja candidatura lui Munteanu, scrie newstream.md.

„PAS-ul, așa cum au spus și mai mulți lideri din PAS, a avut acest interimat de aproape trei ani la Procuratura Generală din cauza incertitudinii legate de dosarul Stoianoglu la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului”, a declarat Gligor în timpul emisiunii. El a adăugat că, din punct de vedere profesional, Ion Munteanu nu corespunde cerințelor și nu are rezultate care să susțină numirea sa într-o astfel de funcție de responsabilitate.

În plus, Gligor a subliniat presiunea timpului și ineficiența guvernării în procesul de luare a deciziilor critice, afirmând că aceste factori au condus la adoptarea unei decizii rapide și controversate în privința numirii procurorului general.

Comentând pe marginea acestor aspecte, Gligor a subliniat și cerințele Comisiei Europene pentru progrese în reformarea justiției și numirea unui procuror general pentru o perioadă de șapte ani, fără statut interimar, menționând că interimatul în funcții cheie poate genera riscuri de șantaj și afectează stabilitatea instituțională.

Discuțiile despre legalitatea și transparența numirii lui Munteanu continuă să genereze dezbateri intense, subliniind necesitatea reformelor legislative pentru o selecție echitabilă și bazată pe merit în justiție.

În data de 1 iunie 2024, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul de numire a lui Ion Munteanu ca procuror general, în urma propunerii Consiliului Superior al Procurorilor din 31 mai.

#decizie politica #Gligor #Ion Munteanu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.