Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, și-a încheiat vizita la Chișinău. În dialog cu jurnaliștii germani, el a subliniat că dezvoltarea politică și economică a Republicii Moldova e importantă pentru Germania și Europa. A fost prima vizită oficială în Republica Moldova a unui președinte federal în cele trei decenii de independență, transmite DW.com.

Frank-Walter Steinmeier a susținut ieri o conferință de presă comună cu președinta Maia Sandu, în care a demontat direct o știre falsă care circula în presa din Moldova, potrivit căreia, Germania ar fi luat în considerare reintroducerea regimului de vize pentru cetățenii Moldovei din cauza numărului foarte ridicat de cereri de azil.

Informații false:
„UE vrea să includă din nou vize pentru Ucraina și Moldova”

În cadrul vizitei sale de două zile, președintele federal a avut, printre altele, întrevederi cu premierul Moldovei, Natalia Gavrilița, și cu președintele parlamentului, Igor Grosu. Steinmeier a deschis alături de Maia Sandu un forum economic germano-moldovean și a stat de vorbă cu oameni de afaceri din Moldova și reprezentanți ai unor firme germane care au investit sau urmează să investească în Moldova.

„În cadrul acestor discuții am aflat că partea germană e interesată de Moldova mai ales din cauza nivelului ridicat al educației tinerilor”, a spus Steinmeier în încheierea vizitei, în dialog cu jurnaliștii germani care l-au însoțit la Chișinău. „E important ca tinerii bine pregătiți să găsescă perspective în propria țară, în loc să plece să-și caute joburi în alte părți ale lumii, cum s-a tot întâmplat în ultimii 30 de ani.”

Moldova „nu este o țară îndepărtată” din perspectivă germană, a subliniat președintele federal, ci se află chiar la granița externă a UE.

„Este în interesul Uniunii Europene să avem o dezvoltare stabilă politică și economică la frontiera noastră de est. Suntem aici pentru a asigura guvernul Moldovei de sprijinul nostru.”

Frank-Walter Steinmeier a vizitat Moldova cu cinci ani în urmă, în calitate de ministru de externe al Germaniei. În dialog cu jurnaliștii germani, președintele federal a declarat că ceea ce vede acum, în comparație cu 2016, este foarte încurajator. El apreciază „lupta împotriva corupției, care se află în centrul programului politic al președintei Maia Sandu, și care poate fi pusă în aplicare acum de noul guvern”.

La întrebarea jurnalistei DW ce impresie i-a lăsat această întâlnire cu Maia Sandu, președintele federal și-a exprimat respectul și aprecierea pentru președinta Moldovei: „Este o femeie foarte energică și foarte rațională, care are multă experiență – și a trecut inclusiv prin experiențe negative – în politica moldovenească. Maia Sandu a pornit schimbările cu mult curaj și angajament. O respect foarte mult pentru asta și nu pot decât să-i urez mult succes.”

#Frank-Walter Steinmeier #Maia Sandu #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.