Până de curând, schimbările climatice au fost considerate o amenințare pentru viitor. Despre efectele acestora s-a spus că au loc momentan doar în locuri îndepărtate, precum Arctica, unde urșii polari rămân fără gheață pentru a vâna. Însă, creșterea nivelului mării și seceta extremă din ultimul timp a evidențiat faptul că efectele poluării devin o problemă din ce în ce mai mare pentru planetă, dar mai ales pentru țările în curs de dezvoltare.
În ultimele patru săptămâni, inundațiile din Germania au cuprins străzile și au înghițit locuințe de peste un secol ale micuțului oraș german Schuld. De asemenea, Lytton, un oraș canadian cu aproximativ 250 de locuitori, cunoscut mai ales pentru aerul său răcoros și montan, a ars complet în urma unui incendiu produs de faptul că temperatura a ajuns la aproape de 50 de grade celsius.
În vestul Statelor Unite, la doar câteva săptămâni după un val istoric de caniculă, aproximativ 20.000 de pompieri și personal de urgență au fost detașați pentru a stinge 80 de incendii mari, care au mistuit peste 1 milion de acri, adică aproximativ 4.047 de kilometri pătrați.
Știința trebuie să se îmbunătățească pentru a anticipa mai bine viitorul
Oamenii de știință din domeniul climei au avertizat de-a lungul ultimelor decenii că criza climatică va duce la condiții meteorologice mai extreme, care vor fi tot mai mortale și mai frecvente. Mulți dintre experții climatici își exprimă acum surprinderea că înregistrările privind valurile de căldură sau precipitațiile abundente depășesc previziunile modelelor climatice realizate în trecut.
Încă din anii ‘70, oamenii de știință au indicat că lumea se va încălzi tot mai mult. Însă, ceea ce aceștia nu au putut să prevadă în totalitate, chiar dacă computerele lor pentru modele climatice au devenit din ce în ce mai puternice, este cât de intens va fi impactul creșterii temperaturii medii globale.
Michael E. Mann, directorul Centrului pentru Știința Pământului de la Universitatea de stat din Pennsylvania, a declarat pentru CNN că fenomenele meteorologice din ultimele săptămâni au arătat care este capacitatea reală de previzionare a viitorului, pe care o au modelele actuale privind schimbări climatice.
„Există un factor important în legătură cu multe dintre aceste evenimente, inclusiv în ceea ce privește „cupola de căldură” din vestul și sud-vestul SUA, pe care modelele climatice nu a putut să o anticipeze”, a spus Mann, precizând în același timp că „modelele climatice au ajuns să subestimeze amploarea impactului schimbărilor climatice asupra evenimentelor meteorologice extreme”.
„Fenomenele meteorologice din ultima perioadă reprezintă un semnal suficient de mare încât să putem observa efectele schimbărilor climatice transpuse în vremea de zi cu zi”, a mai declarat profesorul Michael E. Mann.
Evenimentele meteorologice istorice, cum ar fi inundațiile din Germania și Belgia, valul de căldură din SUA și incendiile din Canada, nu s-au înregistrat în predicții. Pentru ca ulterioarele astfel de evenimente meteo să fie anticipate din timp, spun oamenii de știință, e nevoie de o îmbunătățire a modelelor climatice, care să precizeze mai clar cum va fi afectat mediul înconjurător de vremea extremă.
Tim Palmer, profesor și cercetător în fizica climei la Universitatea Oxford din Marea Britanie, se numără printre oameni de știință care au cerut înființarea unui centru global pentru modelarea schimbărilor climatice, care să găzduiască și un supercomputer ce poate depozita și procesa o cantitate extrem mare de date.
În 1950, după ce oamenii de știință au început să-și intensifice cercetările în domeniul fizicii particulelor, mai multe state europene au înființat Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), care era menită să ducă cercetarea la un alt nivel. „Ca organizație internațională, CERN a avut un succes imens”, a declarat Palmer. „De crearea unui astfel de organism internațional avem nevoie în acest moment pentru a combate efectele schimbărilor climatice”, a mai subliniat acesta.
Oamenii de știință folosesc simulările climatice pentru a face proiecții despre modul în care evenimentele meteo pot schimba viitorul. Însă, nu pot anticipa suficient, chiar și la nivel de comunități mai mici, precum orașele, cele mai extreme evenimente meteorologice. În ciuda progresului tehnologiei, computerele de pe care se realizează în prezent simulările climatice încă nu sunt suficient de sofisticate pentru a realiza o focalizare mai amplă și mai clară.
„Dacă la nivel mondial cheltuim miliarde de dolari pentru a ne adapta la schimbările climatice, trebuie să știm exact la ce ne adaptăm, indiferent că este vorba de inundații, secete, furtuni sau creșterea nivelului mării”, a transmis profesorul Palmer.
Asumarea luptei împotriva schimbărilor climatice
În timp ce recentele evenimente meteorologice extreme din emisfera nordică au surprins multe persoane, acestea „nu au fost complet neașteptate”, a remarcat Richard Allan, profesor de științe climatice la Universitatea din Reading. „Este dificil de evaluat modul în care se vor schimba și modifica fenomenele meteorologice în viitor, inclusiv dacă fluxul vestic peste Europa va fi blocat mai frecvent, provocând concentrarea furtunilor într-un singur loc, așa cum a fost cazul în Europa în iulie 2021, sau a mai multor valuri de căldură, așa cum s-a întâmplat în vestul Americii de Nord”, a punctat Allan.
Chiar și fără un sistem îmbunătățit al simulărilor de vreme extremă, activiștii climatici, dar și comunitățile afectate de evenimente meteorologice extreme, solicită mai multe acțiuni în ceea ce privește combaterea schimbările climatice.
Într-o astfel de linie s-a încadrat declarația din weekend a cancelarului german Angela Merkel, care a spus că „trebuie să ne grăbim și să acționăm mai rapid în lupta împotriva schimbărilor climatice”, adăugând că pentru asta este nevoie de politici „care ţin cont de natură şi de climă în mai mare măsură decât s-a întâmplat în ultimii ani”.
De altfel, mai multe țări dezvoltate, inclusiv SUA, și-au sporit în acest an, într-un mod semnificativ, angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Uniunea Europeană a dezvăluit săptămâna trecută un plan ambițios pentru a pune clima în centrul a aproape tuturor inițiativelor economice și de dezvoltare pe care le are blocul comunitar.
Cu toate acestea, mulți activiști de mediu susțin că angajamentele guvernelor nu vor putea menține creșterea temperaturilor medii globale la un nivel de maxim 1,5 grade Celsius, fapt ce ar fi necesar pentru a evita un impact și mai catastrofal ale schimbărilor climatice.
Mai multe organizații de mediu critică decidenții politici pentru faptul că fac promisiuni ambițioase, în timp ce continuă să aprobe noi proiecte de combustibili fosili, inclusiv mine de cărbune și instalații de petrol și gaze.
Merritt Turetsky, director la Institutul de Cercetări Arctice și Alpine, a declarat că speră că aceste evenimente meteorologice extreme, de la indundații la caniculă, care s-au produs în țări dezvoltate, vor impulsiona un angajament mult mai mare din partea cetățenilor și din partea decidenților politici și companiilor în lupta cu schimbările climatice.
„Poate că ce se întâmplă reprezintă un rău necesar”, a spus Turetsky, care a mai făcut referire la fenomenul disonanței cognitive în ceea ce privește schimbările climatice, spunând că oamenii tind să rămână de multe ori indiferenți la situații extreme care îi afectează doar pe alții, nu pe ei, însă devin conștienți de faptul că schimbările climatice ne afectează pe toți abia atunci când sunt și ei afectați.
„Când te uiți la ceea ce s-a întâmplat la noi în Germania, la ce s-a întâmplat în Canada, unde s-au înregistrat temperaturi de 50 de grade celsius și la ceea ce se întâmplă în întreaga lume, este clar că ce trăim este rezultatul schimbărilor climatice”, a declarat Niklas Pieters, un localnic din orașul german Schuld (devastat de inundații), în timp ce își ajuta părinții să contabilizeze resturile din locuința proprie care au rămas în urma inundațiilor. „Nu vreau să trebuiască să mă obișnuiesc cu astfel de momente”, a mai spus tânărul Pieters.
