Majoritatea dintre noi suntem familiarizați cu probioticele și prebioticele, însă puțini dintre noi cunoaștem importanța postbioticelor, esențiale pentru sănătatea organismului. Medicul nutriționist Mihaela Bilic din România subliniază că aceste componente nu ar trebui să lipsească din dieta noastră zilnică.
”Dacă vreți imunitate/sănătate, includeți în dietă pre- pro- și post-biotice! Alimentația zilnică nu înseamnă doar aport de nutrienți, ci și hrană pentru microbiota intestinală. De echilibrul și buna ei funcționare depinde sănătatea întregului organism. Aveți în vedere să includeți în dietă toate cele 3 categorii de nutrienți esențiali pentru microbiotă”, susține medicul.
PRObiotice, adică alimente fermentate care conțin bacterii vii. Rolul lor este să completeze și să regenereze coloniile bacteriene din intestin. De la iaurt și lapte bătut, la drojdie, bere, murături și borș, tot ce este obținut prin fermentație conține lactobacili și bifidobacterii, deci are efect probiotic.
PREbiotice, adică hrana de care are nevoie microbiota intestinală. Cele mai cunoscute prebiotice sunt fibrele și amidonul rezistent. Ele nu pot fi digerate, nu au rol nutritiv, dar ajung în colon și constituie substrat hrănitor pentru bacteriile benefice. Care sunt alimentele cu rol prebiotic?
Amidonul rezistent din pastele făinoase, cartofii și orezul consumate după ce s-au răcit. Acesta amidon recristalizat nu mai poate fi absorbit din intestin, dar este fermentat în colon de către microbiotă. Lintea și fasolea boabe conțin și ele amidon.
Pectinele din piersici, mere și caise sunt o categorie de fibre solubile care hrănesc microbiota. Astfel de pectine găsim și în căpșune, morcov, dovlecel și cartof dulce.
Fibrele insolubile din sparanghel, anghinare, ceapă și praz. Se numesc FOS, adică fructo-oligo-saharide și au rolul de a hrăni bacteriile benefice din intestin.
POSTbioticele sunt compușii activi care iau naștere din fermentarea alimentelor prebiotice. Concret este vorba de acizi grași cu lanț scurt care acționează la nivelul intestinului, dar au și efect la distanță asupra altor organe. Cel mai cunoscut și mai studiat postbiotic este butiratul. Acesta ameliorează permeabilitatea intestinului și reduce trecerea de toxine, poluanți și bacterii nocive în circulația sangvină.
Acidul butiric echilibrează tranzitul intestinal, tratează disbioza și tulburările digestive, ameliorează colonul iritabil și alte boli inflamatorii cronice. Acizii grași cu lanț scurt sintetizați de bacteriile intestinale au și efecte la distanță: reglează nivelul de colesterol și glicemia din sânge, scad riscul de diabet și obezitate, reduc riscul de astm și alergie, blochează multiplicarea celulelor canceroase.
Unde găsim postbiotice? În unt și grăsimea din produsele lactate. Pe lângă vitaminele A și D, calciu, acid linoleic și acizi grași antiinflamatori, laptele este unul din puținele alimente care conține butirat în mod natural.
„Concluzia? O alimentație sănătoasă înseamnă alimentație diversificată, care include toate categoriile de nutrienți. Cât despre dietele la modă, care exclud făinoasele și fibrele, ele ne “lovesc sub centură”. De dragul slăbitului facem un genocid la nivel intestinal! Și când microbiota merge rău, tot organismul merge rău”, scrie medicul pe o rețea socială”, a conchis Mihaela Bilic.
