Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) anunță lansarea MoldLex, o platformă digitală inovatoare, concepută pentru a oferi utilizatorilor un acces facil, complet și actualizat la actele juridice din Republica Moldova. Această soluție avansată centralizează legislația națională, oferind un instrument esențial atât pentru profesioniștii din domeniul juridic, cât și pentru cetățenii interesați de cadrul legal al țării.

MoldLex include o bază de date extinsă, care acoperă: acte juridice publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, începând cu anul 1924, legislația Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, alte surse legislative oficiale, actualizate constant pentru a reflecta modificările legislative.

„Prin această inițiativă, STISC contribuie semnificativ la digitalizarea legislației naționale, promovând transparența, accesibilitatea și eficiența în documentarea juridică. MoldLex este proiectată pentru a oferi o experiență intuitivă și eficientă, adaptată nevoilor diverse ale utilizatorilor: Căutare rapidă și avansată – platforma permite identificarea instantanee a actelor juridice relevante prin intermediul unor filtre multiple: Vizualizare directă și interactivă – toate documentele sunt disponibile într-un format optimizat, accesibil de pe orice tip de dispozitiv (PC, tabletă, smartphone); Descărcare și imprimare – utilizatorii pot salva sau imprima actele juridice direct din platformă, facilitând utilizarea acestora în scopuri profesionale sau educaționale; Acces la istoricul modificărilor legislative – fiecare document conține un istoric detaliat al amendamentelor aplicate de-a lungul timpului; Accesibilitate îmbunătățită pentru toți utilizatorii – platforma integrează un sistem specializat, destinat persoanelor cu cerințe speciale, asigurând astfel un mediu digital fără bariere și ușor de utilizat pentru toată lumea”, se arată într-un comunicat al instituției.

Site-ul MoldLex poate fi accesat de pe desktop, tabletă și telefon mobil, având interfață în limbile română și rusă. Accesul este gratuit pentru toți utilizatorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#MoldLex #platforma #STISC

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.