Rechizitoriul cauzei penale de învinuire a Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo, învinuit că ar fi comis abuz de serviciu, corupere pasivă şi fals în declaraţii, este trimis în judecată. Alţi doi foşti colegi de-ai săi sunt bănuiţi de complicitate.

Lui Stoianoglo i se icriminează că ar fi săvârșit acțiuni în interesul unui organizații criminale, manifestate prin eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare, în rezultatul căruia bugetului public național i-a fost cauzat prejudiciu în sumă de peste 869.000.000 de lei.

Învinuirea mai susține că Stoianoglo ar fi primit și acceptat bunuri și avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, de la Veaceslav Platon. Suma lor depășește 63.000.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Falsul în declarații ar fi caracterizat prin neincluderea intenționată în declarația de avere și interese personale a faptului că soția sa, începând cu data de 05.01.2021, este unul din beneficiarii efectivi ai unei societăți înregistrate în Ucraina.

Cauza penală a fost expediată în judecată și în privința a doi procurori din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, cărora le este incriminat că ar fi acționat împreună și de comun acord cu Procurorul General suspendat, la eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare.

Examinarea cauzei penale în fond urmează să aibă loc la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Procuratura Anticorupție efectuează în continuare urmărirea penală pe alte două cauze penale în care este vizat procurorul general suspendat și care se referă la abuzul de serviciu comis în calitate de ex-președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova, dar și cu privire la îmbogățirea ilicită a acestuia.

#dosar penal #judecată #Platon #procuror general suspendat #Stoianoglo

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.