Antrenarea piloţilor ucraineni pentru a putea pilota avioane de vânătoare F-16, de fabricaţie americană, nu face din NATO parte o parte a conflictului din Ucraina, a declarat marţi, 23 mai curent, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

„Ucraina are dreptul să se apere. Noi ajutăm Ucraina să pună în aplicare acest drept. (…) „Aceasta nu face ca NATO şi aliaţii din NATO să fie parte a conflictului”, a declarat Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a apreciat că anunţul făcut anterior de mai multe ţări privind disponibilitatea lor de a antrena piloţi ucraineni pe F-16 arată dorinţa de a sprijini Ucraina în faţa unei invazii ruse pe termen lung.

„Aceasta demonstrează disponibilitatea noastră de a sprijini Ucraina şi de a ne pregăti pe termen lung”, a afirmat Stoltenberg la sosirea la o reuniune a miniştrilor apărării din Uniunea Europeană, la care participă în calitate de invitat.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a amenințat tot marți că „cu cât mai distructive vor fi armele livrate (Ucrainei n.r.) cu atât mai probabil devine scenariul a ceea ce se numește apocalipsa nucleară”.

Jens Stoltenberg a subliniat importanţa „cooperării strânse” dintre UE şi NATO în contextul războiului din Ucraina, remarcând că „doar în ultimele luni” a fost posibil să-i fie livrate Kievului tancuri şi rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune care „fac diferenţa pe câmpul de luptă”.

Stoltenberg a salutat faptul că unele ţări occidentale vor începe să antreneze piloţi ucraineni pentru a opera avioane de luptă F-16, întrucât aceasta „ne oferă oportunitatea, posibilitatea de a lua decizii şi cu privire la livrări (de F-16 către Ucraina) mai târziu”.

Mai multe state membre NATO şi-au anunţat intenţia de a pregăti piloţi ucraineni pentru a putea opera F-16, între care SUA, Marea Britanie sau Polonia. Pe lângă livrările de arme, secretarul general al NATO a precizat că, pentru a continua susţinerea Ucrainei, statele aliate trebuie, de asemenea, să crească producţia de arme şi muniţii, o problemă despre care a spus că va face parte din viitoarele discuţii ale miniştrilor apărării.

„Trebuie să evităm crearea de noi bariere între aliaţii NATO, trebuie să consolidăm baza industrială transatlantică pentru a ne asigura că ne putem reface propriile stocuri, pentru a ne garanta propria disuasiune şi apărare, dar şi pentru a continua să sprijinim Ucraina”, a afirmat Stoltenberg.

El a spus că a invitat reprezentanţi ai industriei de apărare din ţările aliate la un eveniment care va avea loc în timpul următoarei reuniuni a miniştrilor apărării din cadrul NATO, preconizată între 15 şi 16 iunie la Bruxelles. Aceasta va reuni industria de apărare şi miniştrii apărării din ţările aliate. Stoltenberg a indicat că a invitat la respectiva reuniune şi reprezentanţi ai Ucrainei, precum şi pe şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi pe comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Obiectivul este de a asigura o „cooperare cât mai completă cu industria de apărare”, a subliniat secretarul general al NATO.

#avioane de luptă #NATO #piloti #Ucraina

Poezia, muzica, lectura și tradițiile au adus împreună sute de bălțeni de Ziua Limbii Române. În mai multe spații culturale din municipiu au fost organizate recitaluri, expoziții, ateliere și spectacole, toate dedicate limbii care îi unește pe românii de pe ambele maluri ale Prutului, transmite nordnews.md.

Aleea Clasicilor Culturii Naționale i-a întâmpinat pe vizitatori cu recitaluri artistice, expoziții și ateliere interactive. Biblioteca stradală i-a îndemnat pe oameni să redescopere lectura și frumusețea cuvântului scris.

„Evident că Limba Română este una dintre cele mai importante sărbători pentru poporul nostru românesc, pentru că prin cuvânt ne exprimăm. Cuvântul înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, cuvântul înseamnă educație și, evident, prin cuvânt ne definim noi înșine”, a declarat Ludmila Savciuc, locuitoare a municipiului Bălți.

Pentru participanți, limba română înseamnă mai mult decât un mijloc de comunicare. Ea este parte a identității și a locului pe care îl numesc acasă.

„Eu cred că valorile naționale sunt tot ceea ce ne ține pe noi ca națiune. Cred că, în suflet, fiecare dintre noi are acest lucru. Tradițiile noastre trebuie să le păstrăm în suflet și să le transmitem mai departe”, a spus Larisa Carp, meșter popular.

„Pentru mine este important să vorbesc limba română, deoarece eu aici m-am născut, am crescut”, a declarat Felicia Tumuruc, interpretă.

Organizatorii spun că tocmai copiii sunt cei care vor duce mai departe limba română și valorile care o însoțesc.

„Mai ales cei care cresc acum sunt viitorul țării noastre, iar cei mai tineri trebuie să o vorbească și să o ducă mai departe. Toți o iubesc și îmi doresc, chiar îmi doresc, ca în fiecare zi să auzim limba română vorbită frumos”, a declarat Angelica Furtună-Taburceanu, conducătoarea artistică a ansamblului folcloric „Doinița”.

„Cetățenii Republicii Moldova să sărbătorească Ziua Limbii Române, pentru că știm cât a avut de suferit această limbă frumoasă a noastră. Noi, ca cetățeni, avem obligația să o transmitem din generație în generație, nu doar ca pe un mijloc de comunicare, ci ca pe o parte a sufletului nostru”, a declarat Viorica Furtună, director artistic al Palatului Municipal de Cultură din municipiul Bălți.

Ziua Limbii Române este marcată anual pe 31 august. Data amintește de adoptarea legislației lingvistice din 1989, când a fost oficializată revenirea la grafia latină.