Socialistul Igor Dodon, fostul președinte de țară, a acordat marți, 24 ianuarie curent, un interviu pentru Rossia-24, un post tv al Kremlinului, în cadrul căruia a făcut o serie de declarații, în una dintre care dând de înțeles că PAS, partidul care deține în prezent majoritatea parlamentară, ar putea provoca să fim invadați de Rusia.

În primul rând, Igor Dodon a avut o opinie despre cea mai recentă declarație a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, precum că ne-am dori să fim parte a unei alianțe mai mari, fără a specifica denumirea Alianței Nord-Atlantice, pe scurt NATO.

„Declarația recentă a Maiei Sandu cu privire la posibilitatea participării Moldovei la NATO nu are nimic comun cu interesele statului nostru. Poziția mea este categorică și, potrivit sondajelor, este susținută de majoritatea cetățenilor – este necesar să menținem și să întărim neutralitatea, să fim prieteni cu toată lumea și să dezvoltăm un parteneriat strategic cu Rusia”, a declarat Igor Dodon.

Astfel, potrivit fostului șef al statului, un potențial război ar putea fi generat nu de „amenințări externe”, ci „interne”.

„Noi nu avem amenințări externe pentru ca aici să înceapă un război. Pericolul este generat de actualii conducători ai țării, doar ei pot face așa încât să-l provoace. Noi nu vedem context pentru a fi invadați, dar riscul că actuala guvernare ceva va provoca, la indicația curatorilor din Occident, există. Majoritatea cetățenilor moldoveni vor pace și nu trebuie să ne implicăm în ceea ce se întâmplă în țara vecină. Nouă ne trebuie pace, să rezolvăm conflictul transnistrean, să restabilim la dialogul strategic cu Federația Rusă, nouă ne trebuie să negociem cu toți și să ne mișcăm mai departe. Doar așa vom supraviețui ca stat”, a explicat Igor Dodon.

În același interviu, s-a expus pe mai multe subiecte, cum ar fi: toate structurile de stat ale Republicii Moldova sunt sub controlul curatorilor occidentali; majoritatea cetățenilor moldoveni sunt pentru alegeri parlamentare anticipate și alegeri prezidențiale; riscul unor proteste în masă este mare; există o dezbinare în PSRM și în opoziție, dar și despre șansele Republicii Moldova de a adera la UE.

Este de menționat că, deocamdată, conducerea țării – în persoana lui Igor Grosu, președinte al Parlamentului, a prim-ministrei Natalia Gavrilița sau a președintei Maia Sandu – nu a reacționat la declarațiile de mai sus.

De altfel, este de amintit că, cu o zi înainte, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a asigurat, la emisiunea „Rezoomat” de la RLIVE TV, că riscuri iminente de schimbare a situației în Republica Moldova, în contextul războiului din Ucraina, nu există și asta pentru că „datorită sacrificiului poporului ucrainean, linia frontului este menținută departe de frontiera Republicii Moldova”.

#Igor Dodon #invazia rusă #NATO

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.