Socialistul Igor Dodon, fostul președinte de țară, a acordat marți, 24 ianuarie curent, un interviu pentru Rossia-24, un post tv al Kremlinului, în cadrul căruia a făcut o serie de declarații, în una dintre care dând de înțeles că PAS, partidul care deține în prezent majoritatea parlamentară, ar putea provoca să fim invadați de Rusia.

În primul rând, Igor Dodon a avut o opinie despre cea mai recentă declarație a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, precum că ne-am dori să fim parte a unei alianțe mai mari, fără a specifica denumirea Alianței Nord-Atlantice, pe scurt NATO.

„Declarația recentă a Maiei Sandu cu privire la posibilitatea participării Moldovei la NATO nu are nimic comun cu interesele statului nostru. Poziția mea este categorică și, potrivit sondajelor, este susținută de majoritatea cetățenilor – este necesar să menținem și să întărim neutralitatea, să fim prieteni cu toată lumea și să dezvoltăm un parteneriat strategic cu Rusia”, a declarat Igor Dodon.

Astfel, potrivit fostului șef al statului, un potențial război ar putea fi generat nu de „amenințări externe”, ci „interne”.

„Noi nu avem amenințări externe pentru ca aici să înceapă un război. Pericolul este generat de actualii conducători ai țării, doar ei pot face așa încât să-l provoace. Noi nu vedem context pentru a fi invadați, dar riscul că actuala guvernare ceva va provoca, la indicația curatorilor din Occident, există. Majoritatea cetățenilor moldoveni vor pace și nu trebuie să ne implicăm în ceea ce se întâmplă în țara vecină. Nouă ne trebuie pace, să rezolvăm conflictul transnistrean, să restabilim la dialogul strategic cu Federația Rusă, nouă ne trebuie să negociem cu toți și să ne mișcăm mai departe. Doar așa vom supraviețui ca stat”, a explicat Igor Dodon.

În același interviu, s-a expus pe mai multe subiecte, cum ar fi: toate structurile de stat ale Republicii Moldova sunt sub controlul curatorilor occidentali; majoritatea cetățenilor moldoveni sunt pentru alegeri parlamentare anticipate și alegeri prezidențiale; riscul unor proteste în masă este mare; există o dezbinare în PSRM și în opoziție, dar și despre șansele Republicii Moldova de a adera la UE.

Este de menționat că, deocamdată, conducerea țării – în persoana lui Igor Grosu, președinte al Parlamentului, a prim-ministrei Natalia Gavrilița sau a președintei Maia Sandu – nu a reacționat la declarațiile de mai sus.

De altfel, este de amintit că, cu o zi înainte, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a asigurat, la emisiunea „Rezoomat” de la RLIVE TV, că riscuri iminente de schimbare a situației în Republica Moldova, în contextul războiului din Ucraina, nu există și asta pentru că „datorită sacrificiului poporului ucrainean, linia frontului este menținută departe de frontiera Republicii Moldova”.

#Igor Dodon #invazia rusă #NATO

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.