Judecătoarea Victoria Sanduța, una dintre magistratele a cărei candidaturi a fost respinsă de președinta țării, Maia Sandu, pentru numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, a publicat un mesaj care a stârnit un val de comentarii în spațiul online. Se întâmplă după ce ieri judecătorii și-au ales reprezentanții permanenți în componența noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM).

Postarea magistratei pe Facebook a trezit nedumerire. Majoritatea au întrebat-o dacă a decis să plece din sistem.

„Atunci când nu poți fi indiferent, iar diferența ta nu face diferență, începe un proces de suferință și autodistrugere. Și atunci înțelegi că trebuie să te retragi, pentru binele tău și al celor din jurul tău. Așa că da, uneori pleci dintr-un loc, nu pentru că nu-ți pasă, ci pentru că-ți pasă prea mult”, scrie Victoria Sanduța.

Amintim că magistrata a ținut un discurs tăios în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 17 martie curent. Sanduța a vorbit despre problemele cu care se confruntă sistemul judecătoresc, dar și despre volumul excesiv de muncă pe care îl au magistrații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la Adunarea Generală a Judecătorilor de vineri, 28 aprilie, au fost aleși noii membri ai CSM din partea judecătorilor. Aceștia sunt: Vasile Șchiopu, Ioana Chironeț, Sergiu Caraman și Maria Frunze. De asemenea, a fost ales și un membru supleant: Livia Mitrofan. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Adunării Generale a Judecătorilor.

Parlamentul a numit în data de 30 martie curent, trei membri non-judecători în componența noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun, care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.

VIDEO Judecătorii au ales! Cine sunt noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii

#CSM #magistrata #mesaj

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.