STUDIU 4 din 10 mașini la mâna a doua din România sunt importate din Germania

Multe mașini își încep viața într-o țară anume pentru ca mai apoi să se mută în alta la un moment dat în ciclul lor de viață. Acest lucru este valabil mai ales când vorbim despre mașinile din Europa de Vest, care ajung ulterior să reprezinte o mare parte a pieței de vehicule second-hand din Europa de Est. În timp ce Germania exportă cele mai multe mașini la mâna a doua de pe continent, situația exactă a fiecărei țări variază în diferite părți ale Europei.

Un studiu al companiei de date auto carVertical ne arată din ce țări sosesc mașinile în România și în ce proporții. Pe baza studiului, compania discută și despre riscurile pe care le prezintă vehiculele importate în funcție de țara de proveniență.

Despre mașinile germane se crede că sunt bine întreținute

44,9% dintre mașinile la mâna a doua din România provin din Germania, țară care deține cea mai mare cotă de piață, urmată de Franța (14,2%), Italia (10,9%), Belgia (9,5%) și Țările de Jos (5,4%). Aceste date au fost sintetizate prin analiza a peste 1 milion de rapoarte istorice generate pe platforma carVertical. Ceea ce înseamnă că este posibil să nu reflecte perfect statisticile reale de înmatriculare a mașinilor second hand din România.

„Cumpărătorii de mașini second hand caută vehicule cu proveniență din Germania pentru că au impresia că șoferii germani au mai multă grijă de mașinile lor decât oricine altcineva. Oamenii cred că șoferii de pe cea mai mare piață de vehicule second-hand nu sar peste programările la revizii, fac doar reparații de calitate și cumpără în primul rând mașini mai bine echipate”, spune Matas Buzelis, directorul de comunicații al carVertical.

Starea unui vehicul și defecțiunile comune pe care le întâlniți sunt puternic influențate de regiunea din care provine mașina. Vehiculele din țările nordice, cum ar fi Suedia, au de obicei mai multă coroziune din cauza zăpezii, a sării și a temperaturilor extrem de joase.

În același timp este posibil ca mașinile din Italia să nu aibă probleme cu rugina, dar vopseaua multor vehicule la mîna a doua din Italia poate fi decolorată din cauza intensitășii ridicate a luminii soarelui din acea regiune. În general temperaturile extreme nu fac niciodată bine unei mașini. Așa se explică de ce românii iubesc mașinile germane. Germania are o climă blândă și drumuri bune, scăzând riscul ruginirii, al decolorării vopselei și al problemelor cu suspensia.

Tranzacțiile trans-frontaliere cu mașini sunt mai riscante

Când mașinile se deplasează dintr-o țară în alta, este greu să le urmărești istoricul. Majoritatea țărilor nu fac schimb de date despre vehicule, ceea ce înseamnă că o mașină poate suferi daune grave în Germania sau Italia și apoi poate renaște ca nouă în România.

Potrivit Indicelui de Transparență carVertical, 57% dintre toate mașinile verificate în România fuseseră avariate în trecut, iar 19,6% aveau kilometrajul dat înapoi.

Aceste statistici demonstrează că piața vehiculelor la mâna a doua din România este departe de a fi transparentă, iar cumpărătorii ar trebui să fie conștienți de escrocherii care se petrec la ordinea zilei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Germania #automobile #Romania

Veniturile disponibile ale populației în medie pe o persoană pe lună au constituit 4252,7 lei, cu 21,2% mai mult în 2022 față de anul precedent, însă racordate la rata inflației veniturile s-au comprimat cu 6%, arată datele Biroului Național de Statistică, potrivit Bani.md.

Peste jumătate din veniturile moldovenilor – 50,7% provin din salarii, prestațiile sociale – 20,3%, iar remitențele 12%.

Gospodăriile din mediul rural sunt mai dependente de transferurile din afara țării, în comparație cu cele urbane, ponderea acestor venituri fiind de 13,7% în rural și, respectiv, 10,4% în cazul populației din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populația rurală este caracteristică și o contribuție mai mare a prestațiilor sociale – 23,8% din total venituri, sau cu 7 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1826,9 lei, sau de 1,5 ori mai mari, comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural.

În ceea ce privește cheltuielile populației, acestea au însumat 3711,9 lei, cu 22,1% mai mult comparativ cu nivelul anului precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 5,1% mai puțin comparativ cu anul 2021.

Cei mai mulți bani, moldovenii i-au cheltuit pentru mâncare – 41,1%, plățile pentru locuință, apă, electricitate și gaze – 16,3%, procurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte – 8,4%. Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru achitarea serviciilor de transport (7,4%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,8%), sănătate (5,1%), telecomunicaţii (4,0%).

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban constituie 4789,7 lei și sunt cu 1785,7 lei sau de 1,6 ori mai mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor sunt puternic marcate și de mărimea acestora, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 4384,3 lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane aceste cheltuieli sunt de 1,7 ori mai mici (2618,9 lei). Aceeași situație se observă și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie, în medie pe o persoană, de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.