Un nou sondaj realizat de Pew Research Center arată că, deși adolescenții se confruntă cu provocări similare, sprijinul de care au nevoie poate varia în funcție de gen. Studiul, efectuat pe un eșantion de 1.391 de tineri cu vârste între 13 și 17 ani, scoate în evidență atât asemănările, cât și diferențele dintre băieți și fete în ceea ce privește presiunea academică, relațiile de prietenie și sănătatea mentală, scrie CNN.

Datele arată că atât băieții, cât și fetele resimt o presiune puternică pentru a obține note bune, însă percepția generală este că fetele au rezultate mai bune la școală și sunt favorizate de profesori. Psihologii explică această discrepanță prin diferențele de dezvoltare a creierului, care influențează controlul impulsurilor și gândirea critică, sugerând că metodele de predare ar putea fi adaptate pentru a sprijini mai bine toți elevii.

În ceea ce privește relațiile de prietenie, studiul arată că 95% dintre fete și 85% dintre băieți au un prieten apropiat la care pot apela pentru sprijin emoțional. Specialiștii subliniază însă că băieții sunt în continuare socializați să evite exprimarea emoțiilor vulnerabile, ceea ce poate duce la un sprijin social mai redus comparativ cu fetele.

De asemenea, studiul evidențiază diferențe în modul în care adolescenții își manifestă dificultățile emoționale. Fetele sunt mai predispuse la anxietate și depresie, în timp ce băieții tind să-și exprime suferința prin comportamente riscante, conflicte fizice sau consum de substanțe. Psihologii atrag atenția că aceste comportamente ar trebui privite ca semnale ale unei suferințe emoționale care necesită sprijin adecvat, nu doar măsuri disciplinare.

În ciuda acestor diferențe, adolescenții, indiferent de gen, împărtășesc aspirații similare pentru viitor: își doresc o carieră satisfăcătoare, stabilitate financiară și prietenii de durată. Studiul oferă o perspectivă valoroasă asupra lumii interioare a adolescenților și subliniază importanța sprijinului adecvat pentru fiecare dintre ei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#adolescenti #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.