Consumul frecvent de băuturi îndulcite și de sucuri de fructe în timpul copilăriei și al adolescenței este strâns asociat cu un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială la vârsta adultă, conform constatărilor unor cercetători americani care au monitorizat peste 25.000 de persoane timp de 25 de ani, transmite EFE, citată de Agerpres.ro.

Băuturile procesate sau cu zahăr adăugat au un impact negativ asupra sănătății cardiovasculare pe termen lung, iar înlocuirea lor cu apă, cu lapte sau cu fructe întregi reduce în mod semnificativ riscul de a dezvolta hipertensiune arterială, potrivit unui studiu ale cărui concluzii au fost publicate luni în jurnalul științific Circulation al Asociației Americane a Inimii.

În cadrul cercetării, au fost analizați peste 25.000 de participanți la studiul ‘Growing Up Today’, care a inclus persoane care inițial aveau între 9 și 16 ani și care au fost monitorizate pe parcursul a 25 de ani. Prin chestionare periodice (la fiecare 1-4 ani), oamenii de știință au evaluat alimentația participanților, măsurând în mod specific consumul de băuturi răcoritoare, băuturi sportive, sucuri de fructe și fructe întregi.

Analiza datelor a evidențiat o creștere clară a riscului cardiovascular asociat cu acestor băuturi, întrucât tinerii care consumau două sau mai multe porții zilnice de sucuri îndulcite prezentau un risc cu 52% mai mare de a dezvolta hipertensiune la vârsta adultă, comparativ cu cei care beau mai puțin de trei porții pe săptămână. Iar cei care consumau 1,5 sau mai multe porții de suc pe zi prezentau un risc cu 35% mai mare de a suferi de hipertensiune.

Cercetătorii au încercat, de asemenea, să afle impactul unor mici schimbări în dietă, constatând reduceri semnificative ale acestui risc, întrucât înlocuirea sucului de fructe cu fructe întregi ar putea reduce cu 19% riscul de a dezvolta hipertensiune. Înlocuirea cu lapte sau cu apă a băuturilor îndulcite este asociată cu o reducere a riscului de până la 13%.

Pe baza acestor descoperiri, concluzia principală este că obiceiurile alimentare din copilărie au consecințe de lungă durată, iar având în vedere că hipertensiunea arterială este diagnosticată la vârste din ce în ce mai mici, prevenția realizată încă din copilărie este crucială.

Studiul demitizează, de asemenea, ideea că fructoza este în general dăunătoare pentru inimă sau că toate sucurile sunt inofensive, concluzionând că este mai puțin importantă cantitatea totală de fructoză decât alimentul din care aceasta provine, deoarece, în timp ce sucurile și băuturile zaharoase cresc riscul, fructele întregi protejează împotriva hipertensiunii.

Autorii studiului au sugerat că băuturile sportive și băuturile răcoritoare trebuie reduse la minimum, iar în ceea ce privește sucurile, oamenii de știință au subliniat că acestea trebuie să fie 100% din fructe și să fie băute întotdeauna cu moderație, acordându-se prioritate consumului de fructe întregi. Ei au recomandat, de asemenea, introducerea de taxe asupra acestor băuturi, îmbunătățirea meselor servite în școli și optimizarea programelor de asistență nutrițională pentru descurajarea consumului acestor băuturi.

Cercetătorii au subliniat, totodată, că, fiind vorba de un studiu observațional, bazat pe date ‘autodeclarate’, nu poate fi confirmată o relație directă cauză-efect, precizând că studiul poate prezenta anumite limitări, întrucât eșantionul a fost alcătuit în majoritate din persoane albe (96%), astfel încât problema ar putea fi și mai gravă în alte comunități, care înregistrează rate mai ridicate de consum de băuturi îndulcite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#băuturi îndulcite #hipertensiune #sanatate #studiu

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.