Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Michigan, condus de dr. Stephen Goutman, sugerează că hobby-urile aparent inofensive, precum golful, grădinăritul sau prelucrarea lemnului, pot fi asociate cu un risc crescut de a dezvolta o afecțiune: scleroza laterală amiotrofică (ALS).

Această descoperire adaugă noi dovezi care sugerează că expunerea la toxinele din mediul înconjurător poate avea un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung.

ALS, cunoscută și sub numele de boala Lou Gehrig, este o afecțiune neurologică progresivă și fatală care afectează neuronii motori, ducând la slăbiciune musculară, paralizie și, în final, pierderea funcțiilor vitale. În ciuda progreselor în cercetare, cauzele exacte ale ALS rămân în mare parte necunoscute, iar tratamentele actuale nu pot opri evoluția bolii.

Hobby-urile și riscul de ALS la bărbați

Studiul a analizat datele colectate de la 400 de persoane care trăiesc cu ALS și 287 fără boală. Cercetătorii au explorat legătura dintre hobby-uri și riscul de a dezvolta ALS, concentrându-se pe activități recreative precum golful, înotul, prelucrarea lemnului și grădinăritul.

„Știm că factorii de risc ocupaționali, precum lucrul în industriile de producție și comerț, sunt legați de un risc crescut de ALS și acest lucru se adaugă la o literatură în creștere care indică faptul că activitățile recreative pot reprezenta, de asemenea, factori de risc importanți și, posibil, modificabili pentru această boală”, a spus dr. Stephen Goutman.

Rezultatele au fost alarmante, în special pentru bărbați. Cei care practicau golful, prelucrarea lemnului, înotul sau grădinăritul aveau un risc semnificativ mai mare de a dezvolta ALS, iar riscul pentru cei care jucau golf era de trei ori mai mare. Deși golful poate părea o activitate relaxantă, este posibil ca jucătorii să fie expuși la substanțe toxice, cum ar fi pesticidele folosite pe terenurile de golf.

Aceste constatări subliniază o legătură semnificativă între expunerea la mediu și creșterea riscului de ALS. Activitățile de grădinărit și prelucrare a lemnului pot implica expunerea la substanțe chimice periculoase, cum ar fi formaldehida, pesticide și alte solvenți organici utilizați în tratamentele pentru lemn sau grădini.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Factori de risc specifici bărbaților

Cercetările au mai arătat că riscurile identificate par să fie specifice bărbaților. Activitățile studiate nu au fost asociate cu un risc crescut de ALS la femei, deși autorii studiului subliniază că numărul redus de femei participante nu permite concluzii definitive în acest sens.

Totuși, faptul că hobby-urile practicate de bărbați sunt legate de un risc mai mare indică o diferență semnificativă între sexe în ceea ce privește modul în care factorii de mediu influențează dezvoltarea ALS.

Dr. Eva Feldman, coautoare a studiului, susține că expunerea pe termen lung la substanțele chimice din mediul înconjurător ar putea fi un factor determinant în dezvoltarea bolii. Cercetătorii explorează conceptul de „expozom ALS”, adică acumularea de toxine de-a lungul vieții care pot contribui la apariția bolii. În acest context, este esențial să se înțeleagă mai bine ce hobby-uri sau ocupații contribuie la acest risc și cum pot fi prevenite astfel de expuneri.

Ce urmează în cercetare

Deși rezultatele sunt îngrijorătoare, este încă prea devreme pentru a trage concluzii definitive. Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste constatări și a înțelege mai bine mecanismele prin care expunerea la substanțe toxice contribuie la apariția ALS.

Studiile prospective sunt deja în desfășurare pentru a analiza riscurile asociate cu anumite profesii și istoricul familial al pacienților.

Scopul final al echipei de cercetători este de a crea o „hartă a riscurilor” pentru ALS, similară celei dezvoltate pentru alte boli neurologice, precum Alzheimer. Aceasta ar permite identificarea mai clară a factorilor de risc, ceea ce ar putea deschide calea către măsuri preventive și, poate, la o reducere a incidenței acestei boli devastatoare.

#barbati #boală #golf #inot #sport

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.