Un nou studiu publicat recent de către cercetătorii de la Universitatea Portsmouth din Anglia arată că o cină la cuptor poate conţine un număr „uluitor” de microplastice. Particulele de microplastic sunt materiale plastice care au o dimensiune mai mică de cinci milimetri. Studiul universităţii a analizat dacă ingredientele ambalate în plastic ar duce la un număr mai mare de particule microplastice găsite în produsele alimentare.
Fay Couceiro, lector în Biochimie şi poluare a mediului, a realizat micul studiu examinând două mese separate care includeau friptură. Ambele cine conţineau pui, cartofi, morcovi, broccoli şi budincă yorkshire, dar una dintre cine a fost preparată cu ingrediente care fuseseră cumpărate ambalate în plastic, în timp ce cealaltă nu.
Mâncarea preparată din articolele ambalate în plastic conţinea „de şapte ori mai multe microplastice decât cea învelită fără plastic”, arată comunicatului de presă al universităţii despre rezultatele studiului. În total, au fost găsite aproximativ 230.000 de particule microplastice.
Acest lucru indică faptul că „ambalajele din plastic sunt calea principală prin care microplasticele ajung în corpul nostru”, se arată în comunicat. Servitul unei cine învelite în plastic în fiecare zi ar însemna aproximativ două pungi de microplastice consumate în fiecare an, potrivit cercetării.
„Din rezultatele obţinute, se pare că majoritatea microplasticelor din alimentele noastre provin din ambalajele de plastic în care sunt ambalate. Cu toate acestea, există şi alte modalităţi prin care plasticul poate intra în lanţul alimentar. Acesta ar putea ajunge în legume prin sol sau în carne, prin păşunatul animalelor”, a declarat Couceiro în comunicatul de presă.
Alimentele ambalate, de evitat Experta a mai spus că şi aerul conţine microplastice, aşa că „acestea ar putea ajunge peste alimente”. De asemenea, plasticul ar putea proveni de la ustensilele de gătit folosite şi la pregătirea mesei, a explicat ea.
Acest studiu diferă de constatările altora, deoarece cercetătorii au examinat ceea ce se afla în farfurie după ce mâncarea a fost gătită, spre deosebire de analizarea ingredientelor brute într-un laborator, a mai spus cercetătoarea.
„Este probabil ca microplasticele să provină dintr-o combinaţie: din interiorul alimentelor, din ambalaj, din ustensilele de gătit şi din aer”, a spus ea.
Profesorul Shaji Sebastian, consultant gastroenterolog la Hull University Teaching Hospital din Anglia, a declarat că rezultatele studiului sunt surprinzătoare şi indică faptul că cercetările privind microplasticele ar trebui să continue „de urgenţă”.
„Cheia este să înţelegem: ce fac microplasticele în organism? Ajung ele la organe?”, a spus el.
Un studiu publicat în 2020 de către academicieni din Italia a explicat că implicaţiile microplasticelor asupra corpului uman nu sunt încă bine înţelese. Cercetătorii au constatat că doar materialele plastice mai mici de 20 de micrometri ar putea pătrunde în organe, iar particulele ar trebui să aibă 10 micrometri sau mai puţin pentru a avea intra în organe şi creier. Zece micrometri reprezintă aproximativ diametrul unei celule sanguine umane.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Cu toate acestea, o cercetare publicată în 2021 de cercetătorii britanici a constatat că microplasticele pot provoca daune celulelor umane în laborator la niveluri considerate normale pentru oamenii care le ingerează prin intermediul alimentelor. Dar impactul asupra sănătăţii rămâne încă neclar, deoarece cercetătorii nu sunt siguri cât timp rămân materialele plastice în organism înainte de a fi eliminate.
