În lume, în fiecare an se consumă aproape 5 trilioane de țigări, ceea ce contribuie la peste 8 milioane de decese. Deși prevalența globală a fumatului a scăzut la nivel mondial, în multe state fie nu s-a înregistrat nicio schimbare, fie prevalența fumatului a crescut, acesta fiind și cazul țării noastre. În Moldova, 25% din populație fumează, arată datele oficiale, iar la nivel global, numărul total de fumători rămâne ridicat și depășește 1,3 miliarde de persoane, conform infotag.md.

În prezent, printre măsurile cele mai des utilizate în lume se numără interzicerea fumatului în locuri publice, avertismente pe ambalaje, interzicerea publicității, promovării și sponsorizării produselor din tutun și creșterea taxelor.

În condițiile în care planul global de acțiune al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile prevede o reducere relativă de 30% a prevalenței consumului de tutun până în 2025, politicile existente nu se dovedesc a fi atât de eficiente precum s-ar dori.

De cealaltă parte, consumatorii percep situația în mod diferit. Rezultatele unui studiu realizat de Povaddo pentru Philip Morris International printre 44 de mii de adulți din 22 de țări arată că mai mult de opt din zece persoane intervievate (82%) consideră că cele mai bune soluții la provocările globale critice nu se găsesc la extreme, ci la mijloc.

Studiul arată că există un sprijin pentru o abordare echilibrată a reglementării tutunului, care să reunească toate vocile și să încurajeze progresul în ceea ce privește reducerea riscurilor.

Astfel, potrivit cercetării, 75% dintre respondenți sunt de acord cu faptul că așteptările privind abstinența totală de la substanțe precum nicotina și alcoolul nu sunt fezabile și, prin urmare, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a reduce efectele nocive ale consumului acestora. 72% sunt de acord că guvernele trebuie să ia în considerare rolul pe care produsele alternative îl pot juca pentru ca țările lor să devină nefumătoare.

„Astăzi, companiile iau măsuri concrete pentru a reduce influența produselor lor asupra mediului înconjurător și a consumatorilor. Companiile din industria auto produc vehicule electrice pentru a minimiza efectele asupra aerului, producătorii de băuturi reduc cantitatea de zahăr, companiile renunță la ambalajele din plastic. La Philip Morris International, suntem siguri că putem să renunțăm la vânzarea țigărilor în 10-15 ani, înlocuindu-le cu produse fără fum, fundamentate științific. Dar nu putem face singuri acest lucru. Rolul statului și al autorităților de reglementare este esențial în acest proces. Reglementarea și impozitarea ar trebui să se bazeze pe nivelul de risc al produsului și să diferențieze produsele cu risc redus de cele convenționale”, a declarat Gregoire Verdeaux, senior vice president external affairs la Philip Morris International (PMI).

În pofida societăților din ce în ce mai polarizate din întreaga lume, sondajul a evidențiat un consens puternic asupra faptului că găsirea unei soluții de mijloc cu privire la problemele controversate poate conduce la o schimbare graduală a politicilor și permite progresul.

90% dintre respondenți consideră că, pentru a rezolva cele mai presante provocări sociale, liderii trebuie să ia în considerare toate perspectivele, chiar și pe cele care sunt în contradicție cu ale lor.

În prezent, mai puțin de o treime dintre adulții intervievați (31%) consideră că opiniile lor sunt reflectate în modul în care guvernele din țările lor abordează problemele existente.

Studiul a fost realizat de compania independentă de cercetare Povaddo în perioada 5-23 februarie 2022.

#animal de companie #companie #provocari sociale #studiu

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.