În lume, în fiecare an se consumă aproape 5 trilioane de țigări, ceea ce contribuie la peste 8 milioane de decese. Deși prevalența globală a fumatului a scăzut la nivel mondial, în multe state fie nu s-a înregistrat nicio schimbare, fie prevalența fumatului a crescut, acesta fiind și cazul țării noastre. În Moldova, 25% din populație fumează, arată datele oficiale, iar la nivel global, numărul total de fumători rămâne ridicat și depășește 1,3 miliarde de persoane, conform infotag.md.

În prezent, printre măsurile cele mai des utilizate în lume se numără interzicerea fumatului în locuri publice, avertismente pe ambalaje, interzicerea publicității, promovării și sponsorizării produselor din tutun și creșterea taxelor.

În condițiile în care planul global de acțiune al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile prevede o reducere relativă de 30% a prevalenței consumului de tutun până în 2025, politicile existente nu se dovedesc a fi atât de eficiente precum s-ar dori.

De cealaltă parte, consumatorii percep situația în mod diferit. Rezultatele unui studiu realizat de Povaddo pentru Philip Morris International printre 44 de mii de adulți din 22 de țări arată că mai mult de opt din zece persoane intervievate (82%) consideră că cele mai bune soluții la provocările globale critice nu se găsesc la extreme, ci la mijloc.

Studiul arată că există un sprijin pentru o abordare echilibrată a reglementării tutunului, care să reunească toate vocile și să încurajeze progresul în ceea ce privește reducerea riscurilor.

Astfel, potrivit cercetării, 75% dintre respondenți sunt de acord cu faptul că așteptările privind abstinența totală de la substanțe precum nicotina și alcoolul nu sunt fezabile și, prin urmare, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a reduce efectele nocive ale consumului acestora. 72% sunt de acord că guvernele trebuie să ia în considerare rolul pe care produsele alternative îl pot juca pentru ca țările lor să devină nefumătoare.

„Astăzi, companiile iau măsuri concrete pentru a reduce influența produselor lor asupra mediului înconjurător și a consumatorilor. Companiile din industria auto produc vehicule electrice pentru a minimiza efectele asupra aerului, producătorii de băuturi reduc cantitatea de zahăr, companiile renunță la ambalajele din plastic. La Philip Morris International, suntem siguri că putem să renunțăm la vânzarea țigărilor în 10-15 ani, înlocuindu-le cu produse fără fum, fundamentate științific. Dar nu putem face singuri acest lucru. Rolul statului și al autorităților de reglementare este esențial în acest proces. Reglementarea și impozitarea ar trebui să se bazeze pe nivelul de risc al produsului și să diferențieze produsele cu risc redus de cele convenționale”, a declarat Gregoire Verdeaux, senior vice president external affairs la Philip Morris International (PMI).

În pofida societăților din ce în ce mai polarizate din întreaga lume, sondajul a evidențiat un consens puternic asupra faptului că găsirea unei soluții de mijloc cu privire la problemele controversate poate conduce la o schimbare graduală a politicilor și permite progresul.

90% dintre respondenți consideră că, pentru a rezolva cele mai presante provocări sociale, liderii trebuie să ia în considerare toate perspectivele, chiar și pe cele care sunt în contradicție cu ale lor.

În prezent, mai puțin de o treime dintre adulții intervievați (31%) consideră că opiniile lor sunt reflectate în modul în care guvernele din țările lor abordează problemele existente.

Studiul a fost realizat de compania independentă de cercetare Povaddo în perioada 5-23 februarie 2022.

#animal de companie #companie #provocari sociale #studiu

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.