În lume, în fiecare an se consumă aproape 5 trilioane de țigări, ceea ce contribuie la peste 8 milioane de decese. Deși prevalența globală a fumatului a scăzut la nivel mondial, în multe state fie nu s-a înregistrat nicio schimbare, fie prevalența fumatului a crescut, acesta fiind și cazul țării noastre. În Moldova, 25% din populație fumează, arată datele oficiale, iar la nivel global, numărul total de fumători rămâne ridicat și depășește 1,3 miliarde de persoane, conform infotag.md.

În prezent, printre măsurile cele mai des utilizate în lume se numără interzicerea fumatului în locuri publice, avertismente pe ambalaje, interzicerea publicității, promovării și sponsorizării produselor din tutun și creșterea taxelor.

În condițiile în care planul global de acțiune al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile prevede o reducere relativă de 30% a prevalenței consumului de tutun până în 2025, politicile existente nu se dovedesc a fi atât de eficiente precum s-ar dori.

De cealaltă parte, consumatorii percep situația în mod diferit. Rezultatele unui studiu realizat de Povaddo pentru Philip Morris International printre 44 de mii de adulți din 22 de țări arată că mai mult de opt din zece persoane intervievate (82%) consideră că cele mai bune soluții la provocările globale critice nu se găsesc la extreme, ci la mijloc.

Studiul arată că există un sprijin pentru o abordare echilibrată a reglementării tutunului, care să reunească toate vocile și să încurajeze progresul în ceea ce privește reducerea riscurilor.

Astfel, potrivit cercetării, 75% dintre respondenți sunt de acord cu faptul că așteptările privind abstinența totală de la substanțe precum nicotina și alcoolul nu sunt fezabile și, prin urmare, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a reduce efectele nocive ale consumului acestora. 72% sunt de acord că guvernele trebuie să ia în considerare rolul pe care produsele alternative îl pot juca pentru ca țările lor să devină nefumătoare.

„Astăzi, companiile iau măsuri concrete pentru a reduce influența produselor lor asupra mediului înconjurător și a consumatorilor. Companiile din industria auto produc vehicule electrice pentru a minimiza efectele asupra aerului, producătorii de băuturi reduc cantitatea de zahăr, companiile renunță la ambalajele din plastic. La Philip Morris International, suntem siguri că putem să renunțăm la vânzarea țigărilor în 10-15 ani, înlocuindu-le cu produse fără fum, fundamentate științific. Dar nu putem face singuri acest lucru. Rolul statului și al autorităților de reglementare este esențial în acest proces. Reglementarea și impozitarea ar trebui să se bazeze pe nivelul de risc al produsului și să diferențieze produsele cu risc redus de cele convenționale”, a declarat Gregoire Verdeaux, senior vice president external affairs la Philip Morris International (PMI).

În pofida societăților din ce în ce mai polarizate din întreaga lume, sondajul a evidențiat un consens puternic asupra faptului că găsirea unei soluții de mijloc cu privire la problemele controversate poate conduce la o schimbare graduală a politicilor și permite progresul.

90% dintre respondenți consideră că, pentru a rezolva cele mai presante provocări sociale, liderii trebuie să ia în considerare toate perspectivele, chiar și pe cele care sunt în contradicție cu ale lor.

În prezent, mai puțin de o treime dintre adulții intervievați (31%) consideră că opiniile lor sunt reflectate în modul în care guvernele din țările lor abordează problemele existente.

Studiul a fost realizat de compania independentă de cercetare Povaddo în perioada 5-23 februarie 2022.

#animal de companie #companie #provocari sociale #studiu

Pacienții care au suportat o intervenție chirurgicală cauzată de o apendicită (inflamația apendicelui) au prezentat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer colorectal în comparație cu cei care au fost tratați cu antibiotice, potrivit unei analize ce a vizat peste 30.000 de cazuri, informează Reuters, transmite Agerpres.

În trecut, intervenția chirurgicală reprezenta standardul de tratament pentru apendicita acută. Gestionarea acestei afecțiuni ”s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu, iar tratamentul cu antibiotice este acum o opțiune acceptată”, a explicat coordonatorul studiului, Valentine Nfonsam, de la Facultatea de Medicină Morehouse din Atlanta, într-un comunicat.

Studiile anterioare care au comparat cele două metode s-au concentrat doar asupra rezultatelor pe termen scurt.

În cadrul noului studiu, Valentine Nfonsam și colegii lui au analizat datele obținute de la 15.774 de pacienți diagnosticați cu apendicită acută care au suferit o apendicectomie și de la 15.295 de pacienți care au fost tratați exclusiv cu antibiotice.

În anii care au urmat, cancerul colorectal a fost diagnosticat la 0,7% dintre pacienții din grupul cu apendicectomie și la 1,7% dintre cei tratați cu antibiotice, potrivit rezultatelor prezentate la congresul Colegiului American al Chirurgilor, organizat la Washington.

După luarea în considerare a factorilor de risc individuali, apendicectomia a fost asociată cu un risc relativ cu 58% mai scăzut de diagnosticare ulterioară a cancerului colorectal.

În trecut se credea că apendicele este inutil, însă cercetările medicale recente sugerează că această ipoteză nu este adevărată, a precizat Valentine Nfonsam.

În schimb, apendicele ar putea juca un rol în sistemul imunitar intestinal și în microbiomul intestinal – comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv.

Ipoteza potrivit căreia inflamația persistentă sau modificările microbiomului intestinal ar contribui la apariția cancerului este plauzibilă din punct de vedere biologic, însă studiul nu a fost conceput pentru a o oferi un răspuns la această întrebare, a precizat Valentine Nfonsam.

”Aceste rezultate nu trebuie interpretate în sensul că orice pacient cu apendicită necesită o apendicectomie pentru a preveni cancerul”, a spus el.

”Tratamentul cu antibiotice rămâne o opțiune importantă. Totuși, atunci când discutăm despre o gestionare non-chirurgicală, trebuie să privim dincolo de episodul acut de apendicită și să avem în vedere riscul oncologic potențial pe termen lung, precum și o monitorizare adecvată”, a explicat coordonatorul studiului.