În perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent (cu anumite episoade de reducere moderată în 2016-2017 și creșteri mai pronunțate în 2018 și 2020), majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. O dinamică similară a prezentat și ponderea Valorii Adăugate Brute generate de economia informală în total Valoare Adăugată Brută pe economie, de la 18,8% în 2015 până la 20,3% în 2020. Totodată, raportul dintre pierderile fiscale și veniturile fiscale a variat în jurul nivelului de 25%, arată analiza „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”.

„Dacă la începutul anilor 2000, economia neobservată constituia 1/3 din PIB, atunci către 2007 acest indicator s-a diminuat până la puțin peste /5 din PIB. După criza din 2009 până la cea din 2014/2015, ponderea economiei informale a crescut lent și s-a majorat de la 22 la circa 24%. O creștere mai accelerată a economiei informale s-a înregistrat după 2016, astfel încât în 2018 s-a ajuns la o cotă de peste 28% în PIB”, arată analiza.

Ultimele date, pentru anul 2019, arată că economia informală s-a comprimat comparativ cu nivelul din 2018 și a constituit ¼ din PIB. Cea mai mare parte din economia neobservată este reprezentată de producţia gospodăriilor populației pentru consum propriu, iar sectorul informal și producția ascunsă în sectorul formal concurează pentru a doua poziție. Deși datele pentru 2020 nu sunt disponibile, rezultatele sondajului și altor indicatori-proxy, prezentați mai jos, sugerează că nivelul economiei informale, pe parcursul anului 2020, nu s-a majorat.

„Agricultura este una dintre principalele activități din economia informală, deși ponderea acestui sector în economia informală s-a redus. Astfel, în 2019 comparativ cu 2015, ponderea în PIB a componentei neobservate din agricultură s-a redus de la 7% la 6%. Totodată, peste 40% din valoarea adăugată din componenta neobservată a agriculturii este reprezentată de producția gospodăriilor populației pentru consum propriu. Componenta neobservată a altor activități economice are o pondere mare în PIB (6,4% în 2015 și 7,9% în 2019)”, mai spune studiul.

Conform analizei, circa o treime din companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate. Cea mai pronunțată percepție privind practicarea „salariilor în plic” este în sectorul HoReCa (activități de cazare și alimentare publică), unde 44% din respondenți consideră că aceste practici sunt răspândite mult sau aproape în fiecare companie, iar altele 30% consideră că acestea sunt răspândite într-o oarecare măsură. De asemenea, două treimi (62%) dintre persoanele intervievate afirmă că întreprinderile din industria lor recurg la plățile neoficiale mai degrabă pentru a supraviețui, iar circa un sfert dintre aceștia cred că persoanele juridice fac plăți neoficiale mai degrabă din propria alegere, pentru a se îmbogăți. La sondaj au participat 1200 de persoane fizice și 600 persoane juridice.

#analiza #economie neobservată #pierderi fiscale

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.