Fiecare a șasea persoană de vârstă reproductivă din Republica Moldova intenționează să aibă un copil în următorii 3 ani, iar fiecare a doua – își dorește să aibă un copil, la o anumită etapă a vieții. Totuși, decizia de a avea sau nu un copil este influențată de mediul socio-economic în care trăiesc potențialii părinți.

Femeile și bărbații din Republica Moldova amână nașterea primului copil până în jurul vârstei de 30-40 de ani. Studiile arată că principalele bariere ale cuplurilor în planificarea copiilor sunt: veniturile mici, lipsa programelor flexibile de muncă, numărul insuficient de creșe, prioritizarea afirmării și creșterii profesionale în detrimentul formării unei familii și nașterii de copii. Metodele moderne de contracepție rămân a fi utilizate mai puțin decât în țările europene, iar pandemia Covid-19, a afectat accesul la serviciile de planificare familială și utilizarea contracepției – evidențiază rezultatele uneia dintre analize.

„Politicile bazate pe stimulente financiare nu sunt eficiente, iar pentru a spori intențiile de fertilitate, autoritățile trebuie să creeze diverse opțiuni de politici flexibile care să răspundă la necesitățile și preferințele cuplurilor din Moldova”, subliniază Tomas Sobotka, expert în demografie la Institutul de Demografie din Viena

Potrivit expertului, partajarea concediului parental în cuplu și asigurarea egalității gen prin implicarea bărbaților în îngrijirea copilului reprezintă două măsuri, care pot influența în mod considerabil unui de a avea sau nu copii. Analizele realizate confirmă aceste constatări.

Constatările de mai sus se regăsesc în seria de studii aprofundate, lansate în cadrul evenimentului online „Fertilitatea dorită versus cea reală: factori determinanți în Republica Moldova”. Evenimentul a avut loc recent, în cadrul programului de Reziliență Demografică implementat de către Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

„Discuțiile de astăzi sunt o oportunitate excelentă în asigurarea Rezilienței Demografice prin valorificarea rezultatelor Studiului „Generații și Gen” și, respectiv, a analizelor realizate în baza acestui studiu. Sunt sigură că aceste constatări pot fi utile factorilor de decizie în elaborarea politicilor demografice orientate spre necesitățile oamenilor și care să susțină cuplurile din Republica Moldova să aibă numărul dorit de copii”, a declarat Reprezentanta Rezidentă UNFPA Nigina Abaszada.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Rezultatele cercetărilor prezentate sunt importante pentru ca autoritățile publice să înțeleagă mai bine contextul demografic din Republica Moldova și să seteze priorități de politici pentru gestionarea schimbărilor demografice, inclusiv întreprinderea măsurilor pentru ca familiile să-și realizeze intențiile reproductive”, a subliniat Aliona Crețu, Șefă de Direcție, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Rezultatele studiilor vor fi utilizate în continuare de UNFPA și Guvernul Republicii Moldova, pentru a elabora politici demografice, sociale și economice, ajustate la nevoile oamenilor din Moldova.

Pe parcursul anului 2022, urmează să fie desfășurate o serie de dezbateri publice cu următoarele tematici: fertilitatea dorită și schimbările reproductive, intențiile de migrație ale persoanelor care planifică să devină părinți, sentimentul de singurătate în Moldova, sprijinul intergenerațional și altele.

Studiul „Generații și Gen” în Republica Moldova este implementat de către Fondul ONU pentru Populație în parteneriat și cu suportul financiar al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și cel al Fondului Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU. Printre partenerii proiectului se numără și Institutul Demografic Interdisciplinar din Olanda (NIDI) și Biroul Național de Statistică, care au dezvoltat eșantionul studiului.

#copii #Moldova #natalitatea #nou-născuți #UNFPA Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.