Piaţa neagră a ţigaretelor din România a continuat să scadă şi în iulie până la 6,1% din totalul consumului, comparativ cu 7,1% în mai, conform studiului realizat de compania Novel, relatează Agerpres. Procentul reprezintă un nou record istoric, fiind cel mai mic nivel înregistrat de la demararea cercetării comerţului ilegal cu produse din tutun, în anul 2008. Totodată, o scădere semnificativă de 23,1% s-a înregistrat la hotarul cu Republica Moldova, scrie Unimedia.

„În luna iulie, piața neagră a scăzut la nivel național cu 1 p.p. De remarcat scăderea semnificativă a comerțului ilicit în partea de nord-est a țării, cu 13,4 p.p. față de mai, până la 13,3%, cel mai mic procent înregistrat în această zonă, cu toate că regiunea este în continuare cea mai afectată de contrabandă. Pe de altă parte, în regiunea sud-est piața neagră a crescut cu 3,9 p.p. până la 7,2%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, țigaretele etichetate ca fiind destinate Duty Free dețin cea mai mare pondere, de peste 50%, surclasând „cheap whites”, care au reprezentat până acum principala sursă”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

Studiul arată că o scădere impunătoare a cotei țigărilor din Republica Moldova pe piața neagră a României, de la 26,7% la doar 3,6%. Reprezentanții Serviciului Vamal din Moldova declară că unul dintre obiectivele strategice ale instituției reprezintă a contracararea fenomenului de contrabandă și încălcare a legislației vamale precum și facilitarea comerțului legitim.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest sens, de către subdiviziunile Serviciului Vamal sunt realizate mai multe acțiuni ce duc la fluidizarea traficului, dar concomitent și la asigurarea realizării controlului pe domeniul antifraudă. Printre aceste acțiuni se numără utilizarea în cadrul posturilor vamale a echipamentelor portabile de detectare cu raze X, pentru identificarea mărfurilor ascunse în locuri special adaptate. Cu ajutorul acestor echipamente în cadrul acțiunilor întreprinse de către serviciile operative în posturile au fost depistate țigări în tavanele a două autocare.

Totodată, în toate posturile sunt prezenți inspectorii chinologi cu patrupezii ce realizează controlul în vederea depistării produselor de tutungerie, substanțelor narcotice și a valutei. De asemenea, în baza criteriilor analizei de risc, echipele mobile de comun cu serviciile operative acordă suport și nemijlocit participă la realizarea controlului în posturile vamale de frontieră.

Nu în ultimul rând, reprezentanții Serviciului Vamal menționează conlucrarea cu alte autorități naționale și internaționale în vederea contracarării traficului ilicit de mărfuri, nemijlocit produse de tutungerie.

Potrivit datelor Serviciul Vamal, în primele cinci luni ale anului curent au fost contracarate 89 de tentative de contrabandă cu țigarete și au fost pornite 8 cauze penale, fiind înregistrată o majorare considerabilă a ratei de depistare cu circa 50 % față de același interval din anul 2021.

#contrabanda cu tigari #frontiera moldo-română #record

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.