Numărul cetățenilor care sunt de părerea că alegerile democratice din Republica Moldova sunt libere și corecte a scăzut în 2025, față de 2024. Informațiile se regăsesc în Raportul privind Indexul Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), realizat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Comparativ cu 2024, încrederea că alegerile democratice din Moldova sunt libere și corecte a scăzut de la 47% la 41% în 2025. În mod similar, numărul persoanelor care consideră important să trăiești într-o democrație s-a schimbat într-o anumită măsură – 61% dintre moldoveni consideră acest lucru important (65% în 2024), iar 14% îl consideră neimportant (10% în 2024).

”Aceste schimbări necesită o atenție deosebită, deoarece încrederea în alegeri este fundamentală pentru funcționarea unei societăți democratice și pentru a oferi instituțiilor de stat un mandat puternic de guvernare”, menționează autorii studiului.

O astfel de schimbare a încrederii în alegerile democratice poate fi cauzată de o serie de factori interni și externi, menționează experții. Iată principalele motive:

Atât alegerile din 2024, cât și cele din 2025 au fost marcate de numeroase cazuri de ingerință electorală, atât prin MIIS orchestrat de Federația Rusă, cât și prin cumpărarea directă a voturilor, ceea ce a erodat inevitabil încrederea în procesele democratice. Eforturile maligne
coordonate de a influența comunitățile țintă (cetățeni aflați în străinătate, populația rurală etc.) prin introducerea și exploatarea subiectelor sensibile, adaptate acestor grupuri sociale, joacă, de asemenea, un rol. Percepțiile privind corectitudinea procesului electoral au fost modelate printr-o combinație de tactici de război hibrid și informațional, inclusiv eforturi de a delegitimiza și discredita procesul în sine, conducerea politică și autoritatea electorală.
În același timp, cumpărarea voturilor este posibilă doar atunci când alegătorii iau decizia de a-și vinde votul. Vânzarea unui vot este un simptom al unei înțelegeri insuficiente a ceea ce înseamnă democrația, a modului în care fiecare vot influențează evoluțiile din Moldova și a faptului cât de esențial este ca fiecare cetățean să-și folosească votul în mod responsabil pentru funcționarea proceselor democratice.
Pe de altă parte, având în vedere cât de strânse au fost rezultatele referendumului privind aderarea la UE din 2024, această scădere a încrederii în alegerile democratice poate reflecta și reacția emoțională a unei părți semnificative a populației Republicii Moldova al cărei vot s-a aflat, în cele din urmă, în minoritate.

Raportul se bazează pe sondajele privind Indexul RIN din 2024 și 2025, concepute de CCSCD cu contribuția experților din partea International Practitioners Partnership Network (PractNet). Datele au fost colectate de compania sociologică CIVIS în mai 2024 și au inclus un eșantion de 1.204 persoane, iar în mai 2025 – un eșantion de 1.207 respondenți. În ambele perioade, eșantionul a fost reprezentativ pentru populația moldovenească, ponderat la aspectele demografice cheie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #democratie #încredere

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.