Numărul cetățenilor care sunt de părerea că alegerile democratice din Republica Moldova sunt libere și corecte a scăzut în 2025, față de 2024. Informațiile se regăsesc în Raportul privind Indexul Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), realizat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Comparativ cu 2024, încrederea că alegerile democratice din Moldova sunt libere și corecte a scăzut de la 47% la 41% în 2025. În mod similar, numărul persoanelor care consideră important să trăiești într-o democrație s-a schimbat într-o anumită măsură – 61% dintre moldoveni consideră acest lucru important (65% în 2024), iar 14% îl consideră neimportant (10% în 2024).

”Aceste schimbări necesită o atenție deosebită, deoarece încrederea în alegeri este fundamentală pentru funcționarea unei societăți democratice și pentru a oferi instituțiilor de stat un mandat puternic de guvernare”, menționează autorii studiului.

O astfel de schimbare a încrederii în alegerile democratice poate fi cauzată de o serie de factori interni și externi, menționează experții. Iată principalele motive:

Atât alegerile din 2024, cât și cele din 2025 au fost marcate de numeroase cazuri de ingerință electorală, atât prin MIIS orchestrat de Federația Rusă, cât și prin cumpărarea directă a voturilor, ceea ce a erodat inevitabil încrederea în procesele democratice. Eforturile maligne
coordonate de a influența comunitățile țintă (cetățeni aflați în străinătate, populația rurală etc.) prin introducerea și exploatarea subiectelor sensibile, adaptate acestor grupuri sociale, joacă, de asemenea, un rol. Percepțiile privind corectitudinea procesului electoral au fost modelate printr-o combinație de tactici de război hibrid și informațional, inclusiv eforturi de a delegitimiza și discredita procesul în sine, conducerea politică și autoritatea electorală.
În același timp, cumpărarea voturilor este posibilă doar atunci când alegătorii iau decizia de a-și vinde votul. Vânzarea unui vot este un simptom al unei înțelegeri insuficiente a ceea ce înseamnă democrația, a modului în care fiecare vot influențează evoluțiile din Moldova și a faptului cât de esențial este ca fiecare cetățean să-și folosească votul în mod responsabil pentru funcționarea proceselor democratice.
Pe de altă parte, având în vedere cât de strânse au fost rezultatele referendumului privind aderarea la UE din 2024, această scădere a încrederii în alegerile democratice poate reflecta și reacția emoțională a unei părți semnificative a populației Republicii Moldova al cărei vot s-a aflat, în cele din urmă, în minoritate.

Raportul se bazează pe sondajele privind Indexul RIN din 2024 și 2025, concepute de CCSCD cu contribuția experților din partea International Practitioners Partnership Network (PractNet). Datele au fost colectate de compania sociologică CIVIS în mai 2024 și au inclus un eșantion de 1.204 persoane, iar în mai 2025 – un eșantion de 1.207 respondenți. În ambele perioade, eșantionul a fost reprezentativ pentru populația moldovenească, ponderat la aspectele demografice cheie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #democratie #încredere

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.