Numărul cetățenilor care sunt de părerea că alegerile democratice din Republica Moldova sunt libere și corecte a scăzut în 2025, față de 2024. Informațiile se regăsesc în Raportul privind Indexul Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), realizat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Comparativ cu 2024, încrederea că alegerile democratice din Moldova sunt libere și corecte a scăzut de la 47% la 41% în 2025. În mod similar, numărul persoanelor care consideră important să trăiești într-o democrație s-a schimbat într-o anumită măsură – 61% dintre moldoveni consideră acest lucru important (65% în 2024), iar 14% îl consideră neimportant (10% în 2024).

”Aceste schimbări necesită o atenție deosebită, deoarece încrederea în alegeri este fundamentală pentru funcționarea unei societăți democratice și pentru a oferi instituțiilor de stat un mandat puternic de guvernare”, menționează autorii studiului.

O astfel de schimbare a încrederii în alegerile democratice poate fi cauzată de o serie de factori interni și externi, menționează experții. Iată principalele motive:

Atât alegerile din 2024, cât și cele din 2025 au fost marcate de numeroase cazuri de ingerință electorală, atât prin MIIS orchestrat de Federația Rusă, cât și prin cumpărarea directă a voturilor, ceea ce a erodat inevitabil încrederea în procesele democratice. Eforturile maligne
coordonate de a influența comunitățile țintă (cetățeni aflați în străinătate, populația rurală etc.) prin introducerea și exploatarea subiectelor sensibile, adaptate acestor grupuri sociale, joacă, de asemenea, un rol. Percepțiile privind corectitudinea procesului electoral au fost modelate printr-o combinație de tactici de război hibrid și informațional, inclusiv eforturi de a delegitimiza și discredita procesul în sine, conducerea politică și autoritatea electorală.
În același timp, cumpărarea voturilor este posibilă doar atunci când alegătorii iau decizia de a-și vinde votul. Vânzarea unui vot este un simptom al unei înțelegeri insuficiente a ceea ce înseamnă democrația, a modului în care fiecare vot influențează evoluțiile din Moldova și a faptului cât de esențial este ca fiecare cetățean să-și folosească votul în mod responsabil pentru funcționarea proceselor democratice.
Pe de altă parte, având în vedere cât de strânse au fost rezultatele referendumului privind aderarea la UE din 2024, această scădere a încrederii în alegerile democratice poate reflecta și reacția emoțională a unei părți semnificative a populației Republicii Moldova al cărei vot s-a aflat, în cele din urmă, în minoritate.

Raportul se bazează pe sondajele privind Indexul RIN din 2024 și 2025, concepute de CCSCD cu contribuția experților din partea International Practitioners Partnership Network (PractNet). Datele au fost colectate de compania sociologică CIVIS în mai 2024 și au inclus un eșantion de 1.204 persoane, iar în mai 2025 – un eșantion de 1.207 respondenți. În ambele perioade, eșantionul a fost reprezentativ pentru populația moldovenească, ponderat la aspectele demografice cheie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #democratie #încredere

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.