Pacienţii cu exces de greutate au un risc mai mare să ajungă la spital cu complicaţii asociate bolii COVID-19, potrivit unui studiu publicat joi de revista britanică The Lancet Diabetes &Endocrinology.

Studiul, condus de o echipă de oameni de ştiinţa de la Universitatea Oxford, se bazează pe 6,9 milioane de persoane care trăiesc în Marea Britanie şi include datele a 20.000 de pacienţi cu COVID-19 care au fost internaţi sau care au decedat în primul val al pandemiei.

Rezultatele studiului concluzionează că riscul de a face o formă gravă a bolii creşte la persoanele care au indicele masei corporale (IMC) mai mare de 23 kg/m2, considerat de categorie sănătoasă.

Peste aceste prag, cu fiecare unitate adăugată la IMC, probabilităţile de spitalizare pentru COVID-19 cresc cu 5%, în timp ce riscul de a ajunge la terapie intensivă este mai mare cu 10%.

Studiul susţine şi că persoanele subponderale, care au un IMC de sub 18,5, sunt de asemenea vulnerabile la o formă mai severă de COVID-19.

Autorii studiului semnalează că efectele excesului de greutate la cei care riscă să sufere de complicaţii asociate noului coronavirus nu afectează în egală măsură toate grupurile de vârstă, tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 39 de ani fiind astfel mai vulnerabili.

În schimb, riscul excesului de greutate după vârsta de 60 de ani are un impact puţin semnificativ, iar la cei cu vârsta peste 80 de ani nu are niciun impact.

Comparând datele privind categoriile etnice, cercetătorii au aflat că persoanele de culoare cu un indice mai mai mare de IMC sunt mai predispuse să sufere o formă mai severă de COVID-19.

Deşi studii prealabile au dovedit că obezitatea poate fi asociată complicaţiilor de COVID-19, cercetarea publicată de revista The Lancet este prima care analizează toate pragurile IMC.

„Aceste descoperiri sugerează că politicile de vaccinare trebuie să prioritizeze persoanele supraponderale, mai ales acum când campaniile se adresează şi categoriilor mai tinere”, spune într-un comunicat autoarea principală a studiului, Carmen Piernas, cercetător la Nuffield Department of Primary Care Health Sciences din cadrul Universităţii Oxford.

#complicaţii COVID-19 #COVID-19 #studiu

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.