Pacienţii cu exces de greutate au un risc mai mare să ajungă la spital cu complicaţii asociate bolii COVID-19, potrivit unui studiu publicat joi de revista britanică The Lancet Diabetes &Endocrinology.

Studiul, condus de o echipă de oameni de ştiinţa de la Universitatea Oxford, se bazează pe 6,9 milioane de persoane care trăiesc în Marea Britanie şi include datele a 20.000 de pacienţi cu COVID-19 care au fost internaţi sau care au decedat în primul val al pandemiei.

Rezultatele studiului concluzionează că riscul de a face o formă gravă a bolii creşte la persoanele care au indicele masei corporale (IMC) mai mare de 23 kg/m2, considerat de categorie sănătoasă.

Peste aceste prag, cu fiecare unitate adăugată la IMC, probabilităţile de spitalizare pentru COVID-19 cresc cu 5%, în timp ce riscul de a ajunge la terapie intensivă este mai mare cu 10%.

Studiul susţine şi că persoanele subponderale, care au un IMC de sub 18,5, sunt de asemenea vulnerabile la o formă mai severă de COVID-19.

Autorii studiului semnalează că efectele excesului de greutate la cei care riscă să sufere de complicaţii asociate noului coronavirus nu afectează în egală măsură toate grupurile de vârstă, tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 39 de ani fiind astfel mai vulnerabili.

În schimb, riscul excesului de greutate după vârsta de 60 de ani are un impact puţin semnificativ, iar la cei cu vârsta peste 80 de ani nu are niciun impact.

Comparând datele privind categoriile etnice, cercetătorii au aflat că persoanele de culoare cu un indice mai mai mare de IMC sunt mai predispuse să sufere o formă mai severă de COVID-19.

Deşi studii prealabile au dovedit că obezitatea poate fi asociată complicaţiilor de COVID-19, cercetarea publicată de revista The Lancet este prima care analizează toate pragurile IMC.

„Aceste descoperiri sugerează că politicile de vaccinare trebuie să prioritizeze persoanele supraponderale, mai ales acum când campaniile se adresează şi categoriilor mai tinere”, spune într-un comunicat autoarea principală a studiului, Carmen Piernas, cercetător la Nuffield Department of Primary Care Health Sciences din cadrul Universităţii Oxford.

#complicaţii COVID-19 #COVID-19 #studiu

Situația financiară a producătorilor locali de energie electrică din surse regenerabile se agravează, iar lipsa unor soluții din partea autorităților îi constrânge pe unii dintre aceștia să recurgă la măsuri extreme pentru limitarea pierderilor financiare, scrie bani.md

Potrivit reprezentanților sectorului, începând de luni, 16 noiembrie 2026, producătorii vizați intenționează să sisteze temporar generarea și livrarea energiei electrice în rețea, întrucât noile reguli de decontare a dezechilibrelor generează costuri pe care aceștia nu le mai pot suporta în condițiile actuale ale pieței.

Această măsură nu reprezintă o decizie comercială voluntară, ci este determinată de riscurile financiare majore cu care se confruntă întreprinderile, inclusiv pericolul incapacității de a-și onora obligațiile contractuale și de rambursare a creditelor bancare contractate pentru realizarea investițiilor.

ANRE amână liberalizarea pentru consumatori, dar menține obligațiile financiare pentru producători

Pe de o parte, ANRE recunoaște oficial că piața energiei electrice din Republica Moldova nu întrunește încă toate condițiile necesare pentru o liberalizare predictibilă și eficientă. Autoritatea invocă gradul ridicat de concentrare a pieței, lichiditatea redusă pe piața pentru ziua următoare (PZU) și piața intrazilnică (PI), dezvoltarea insuficientă a piețelor serviciilor de sistem și de echilibrare, precum și necesitatea dezvoltării capacităților de stocare și a resurselor de flexibilitate.

În consecință, prin decizia din 10 noiembrie 2026, ANRE a amânat până la 1 iulie 2027 trecerea obligatorie la procurarea energiei electrice în condițiile pieței libere pentru anumite categorii de consumatori noncasnici.

Pe de altă parte, în cazul producătorilor locali de energie electrică din surse regenerabile, ANRE menține aplicarea, începând cu 1 iulie 2026, a noilor reguli de decontare a dezechilibrelor, care presupun asumarea unor riscuri și costuri financiare considerabile, deși exact aceleași deficiențe structurale ale pieței limitează posibilitățile producătorilor de a-și corecta pozițiile comerciale și de a gestiona aceste riscuri.

Se impune, astfel, o întrebare legitimă: dacă piața nu este suficient de matură pentru a permite liberalizarea în condiții concurențiale pentru anumite categorii de consumatori, din ce considerente se consideră că aceasta oferă condiții adecvate pentru asumarea integrală a riscurilor de dezechilibru de către producătorii de energie regenerabilă?

Producătorii consideră că o abordare echilibrată ar presupune acordarea unei perioade tranzitorii similare, până la 1 iulie 2027, în care să poată fi dezvoltate mecanismele de tranzacționare, concurența pe piața serviciilor de echilibrare și capacitățile de stocare necesare.

Expunerea financiară a depășit într-o singură lună nivelul cumulat al precedentelor șase luni

Datele prezentate de cele cinci părți responsabile pentru echilibrare (PRE) indică, pentru luna iulie 2026, o expunere financiară netă negativă agregată de 60,24 milioane de lei, fără TVA, comparativ cu 58,81 milioane de lei în întreaga perioadă ianuarie–iunie 2026.

Astfel, într-o singură lună, expunerea financiară netă negativă a depășit nivelul cumulat al precedentelor șase luni.

La nivelul PRE-urilor, cea mai mare expunere financiară negativă a fost înregistrată de Navitas Energy, în valoare de 42,74 milioane de lei. Este important de precizat că portofoliul acestui PRE include nu doar producători de energie electrică din surse regenerabile, ci și întreprinderi reglementate, precum Premier Energy Distribution SA, Premier Energy SRL și RED Nord SA.

Alte expuneri financiare negative au fost raportate de Videsec&Co, în valoare de 8,93 milioane de lei, Alectrona Energy, de aproape 9 milioane de lei, și Trade Energo Plus, de 5,68 milioane de lei. În schimb, ML Energy Group a înregistrat un sold pozitiv de 6,11 milioane de lei.

Este esențial de menționat că valorile expunerilor financiare diferă semnificativ de la un PRE la altul și trebuie analizate ținând cont de componența și dimensiunea portofoliului fiecăruia, respectiv de numărul și profilul participanților asociați, precum și de volumele de consum și de producere gestionate.

Prin urmare, nivelul expunerii financiare nu reflectă exclusiv impactul prețurilor de dezechilibru asupra producătorilor de energie regenerabilă, ci și volumul și structura portofoliului fiecărui PRE. Totodată, aceste valori reprezintă solduri nete rezultate din decontare și nu trebuie confundate cu sumele efectiv achitate sau cu pierderile individuale ale producătorilor.

Producătorii solicită intervenția urgentă a Guvernului

În urma discuțiilor cu reprezentanții Guvernului, Ministerului Energiei și ANRE, producătorii au solicitat instituirea unui regim tranzitoriu până la 1 iulie 2027, aplicarea temporară a formulei de calcul utilizate înainte de 1 iulie 2026 și regularizarea decontărilor pentru lunile deja calculate.

Reprezentanții sectorului subliniază că nu contestă necesitatea responsabilizării participanților la piață și nici obiectivul liberalizării sectorului energetic. Aceștia solicită însă ca implementarea noilor obligații să fie corelată cu gradul real de dezvoltare a pieței și cu existența unor instrumente comerciale eficiente pentru gestionarea dezechilibrelor.

În lipsa unor măsuri urgente, sistarea livrărilor de energie electrică de către producătorii locali ar putea reduce disponibilitatea producției autohtone, într-un moment în care Republica Moldova urmărește consolidarea securității energetice și diminuarea dependenței de importuri.

Paradoxul este că, în timp ce statul promovează investițiile în energie regenerabilă și stocare pentru consolidarea independenței energetice, condițiile actuale de funcționare a pieței riscă să determine producătorii care au investit deja milioane de euro să-și sisteze activitatea pentru a evita acumularea unor pierderi financiare suplimentare.