În Republica Moldova va fi instituit un Registru de stat de evidență a Vaccinării împotriva COVID–19, informează Realitatea.md.

Un proiect în acest sens a fost aprobat astăzi de către Cabinetul de miniștri. Conform documentului, urmează a fi elaborat un sistem informațional automatizat care va conține informații despre pacienți privind vaccinarea împotriva Covid-19 și vaccinurile administrate, programarea pacienților pentru vaccinare și eliberarea certificatelor de vaccinare.

„Este un lucru absolut necesar pentru țara noastă, mai ales ca suntem în proces de vaccinare. Aprobarea și lansarea acestui proiect de Hotărâre este binevenită în situația în care avem nevoie de un sistem electronic de evidență a cetățenilor care au beneficiat de vaccin, atât pe teritoriul Republicii Moldova, dar trebuie să vedem și cum în mod tehnic includem cetățenii din afara țării noastre”, se menționează în nota Guvernului.

Acces la datele Registrului vor avea angajații MSMPS, ANSP, CNAM, prestatorii de servicii medicale, subdiviziunile de sănătate ale autorităților administrației publice locale, STISC, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Drept administrator al RVC-19 a fost desemnată instituția publică STISC.

Cu ajutorul Registrului, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră va asigura monitorizarea cetățenilor Republicii Moldova care sunt vaccinați împotriva COVID–19. Prin urmare, copiile certificatelor de vaccinare vor fi transmise spre supraveghere ANSP.

Registrul va fi înregistrat drept proprietate a statului, se va afla în posesia Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale și va fi deținut de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

#persoane vaccinate #Registru de stat

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat joi că încetează să mai examineze cazurile persoanelor care denunţă încălcări ale drepturilor lor în Rusia, instanţa de la Strasbourg explicând că „deja s-a pronunţat suficient” pe acest subiect, transmite agenția de știri AFP.

Un total de 879 de cereri individuale sunt, astfel, abandonate, transmite Agerpres.

Ele se referă, între altele, la „tratamentul unor personalităţi politice din opoziţie şi al unor militanţi democratici, legislaţie represivă, restricţii aduse libertăţii de exprimare, inclusiv online, condiţii de detenţie, imigraţie, libertatea de circulaţie şi de întrunire, precum şi protecţia datelor cu caracter personal”, precizează CEDO.

Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, organismul din care provine CEDO, în 2022, în urma invadării Ucrainei, dar continuă să fie ţinută responsabilă pentru actele comise înainte de această dată.

Moscova nu recunoaşte nicio decizie a CEDO şi refuză să plătească amenzile stabilite de hotărârile de la Strasbourg.

Potrivit CEDO, decizia de abandonare a examinării cererilor este „definitivă”, dar „nu poate fi interpretată ca exonerând Rusia de responsabilitatea sa internaţională” în materie de drepturile omului.

Cazurile legate de războaiele purtate de Rusia în Ucraina şi Georgia continuă însă să fie examinate, precizează Curtea.

Judecătorii CEDO consideră că „resursele judiciare semnificative necesare (pentru examinarea cererilor individuale) nu pot fi considerate justificate”.

Totuşi, Curtea îşi lasă posibilitatea de a redeschide un dosar „dacă ea consideră că circumstanţele o justifică”.