Un nou studiu avertizează că populația globală a depășit deja limitele sustenabile ale planetei, iar presiunea asupra resurselor naturale devine tot mai greu de gestionat. Cercetarea, citată de Science Alert, arată că omenirea trăiește peste „capacitatea de susținere” a Pământului, adică peste nivelul pe care ecosistemele îl pot suporta pe termen lung.

Echipa condusă de cercetătorul Corey Bradshaw, de la Universitatea Flinders din Australia, a analizat date din ultimele două secole și a concluzionat că modelul actual de consum este nesustenabil.

„Pământul nu poate ține pasul cu modul în care utilizăm resursele. Nu poate susține nici măcar cererea de astăzi fără schimbări majore”, a declarat Bradshaw.

Potrivit studiului, populația globală actuală este de aproximativ 8,3 miliarde de oameni, însă nivelul optim pentru o dezvoltare sustenabilă ar fi de doar 2,5 miliarde. Diferența uriașă explică presiunile tot mai mari asupra apei, alimentelor și biodiversității.

Cercetătorii subliniază că utilizarea combustibililor fosili a permis creșterea rapidă a populației, compensând artificial limitele naturale ale planetei.

„Economiile de astăzi, bazate pe o creștere neîntreruptă, aparent nu recunosc constrângerile regenerative ale expansiunii susținute a populației”, se arată în studiu.

Analiza indică și o schimbare importantă în dinamica demografică: deși populația continuă să crească, ritmul acestei creșteri încetinește. Specialiștii estimează că populația globală ar putea atinge un vârf între 11,7 și 12,4 miliarde de oameni în anii 2060–2070.

În același timp, presiunea asupra mediului devine tot mai vizibilă. Scăderea populațiilor de animale, criza apei și schimbările climatice sunt doar câteva dintre efectele directe ale consumului excesiv. Studiul arată că impactul asupra planetei este explicat mai mult de creșterea populației decât de consumul individual.

„Sistemele de susținere a vieții planetei sunt deja supuse unei presiuni și, fără schimbări rapide în modul în care folosim energia, terenurile și alimentele, miliarde de oameni se vor confrunta cu o instabilitate tot mai mare”, avertizează Bradshaw.

Cercetătorii spun însă că există încă timp pentru acțiune, dar fereastra se îngustează rapid. „Populațiile mai mici, cu un consum mai mic, creează rezultate mai bune atât pentru oameni, cât și pentru planetă”, concluzionează autorii studiului.

Deși estimările sunt bazate pe modele și au anumite limitări, concluzia este clară: fără schimbări majore în modul în care sunt gestionate resursele, presiunea asupra planetei va continua să crească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#oameni #Pamant #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.