Cei mai mulți tineri cu dizabilități din Republica Moldova (94%) consideră că au nevoie de activități de ghidare în carieră, pentru a-și spori șansele de angajare în câmpul muncii și de a avea un trai decent, denotă rezultatele Studiului sociologic „Politici și practici de ghidare în carieră a tinerilor cu dizabilități din Republica Moldova”.

Pe scara valorică a tinerilor cu dizabilități, deținerea unui loc de muncă (87%) și obținerea unei profesii (82%) se regăsesc printre valorile care sunt în mare / foarte mare măsură importante pentru ei. Totodată, 50% dintre toți tinerii cu dizabilități chestionați au menționat că sunt deloc / puțin pregătiți pentru accederea pe piața muncii.

Potrivit rezultatelor studiului, în pofida unor progrese înregistrate la nivel de politici și practici, există multiple provocări în asigurarea ghidării în carieră de o manieră incluzivă, care să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități. Astfel, nu există o concepție clară și consolidată de prestare a serviciilor de ghidare în carieră pentru persoanele cu dizabilități; lipsesc mecanisme de implementare a prevederilor legale în domeniu; se atestă carențe în reglementarea serviciilor de suport pentru persoanele cu dizabilități în sfera profesională etc.

La nivel instituțional, prestarea serviciilor de ghidare în carieră pentru persoanele cu dizabilități, reprezintă prerogativă a mai multe instituții publice (educaționale, din domeniul ocupării forței de muncă) și a organizațiilor societății civile (OSC). Studiul constată o cooperare ineficientă între aceste instituții. Nu se asigură continuitatea intervențiilor de ghidare în carieră la nivelele educațional și de angajare în câmpul muncii. Activitățile de ghidare au un caracter sporadic și inconsistent.

64% din tinerii cu dizabilități intervievați au beneficiat de cel puțin un serviciu de ghidare în carieră instituționalizată. Dintre ei, 59% – în instituții de învățământ, 7% – în cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, 4% – în cadrul organizațiilor societății civile. Totuși, cca 1/3 nu au beneficiat de servicii de ghidare în carieră. Dintre ei, mai mult de jumătate nici nu au știut că asemenea servicii există în Republica Moldova.

Dintre cei care au beneficiat de servicii de ghidare în carieră instituționalizată, fiecare al treilea a declarat că simte nevoia de a se forma profesional suplimentar (62%). Totodată, tinerii cu dizabilități cred că mai degrabă familia îi poate ajuta la alegerea profesiei și accederea pe piața muncii, decât sectorul educațional sau de ocupare a forței de muncă. Nivelul redus de încredere în instituții formale se explică prin faptul că acestea nu reușesc să adapteze serviciile de ghidare în carieră la nevoile persoanelor cu dizabilităţi. Capacitățile resurselor umane în a asigura ghidarea în carieră pentru copiii și tinerii cu dizabilități, centrat pe nevoile acestora, sunt limitate.

Deseori, mediile de educație sunt inaccesibile, iar lecțiile și/sau activitățile de ghidare în carieră se realizează în lipsa unor materiale și instrumente de lucru adaptate la nevoile persoanelor cu diferite tipuri de dizabilități.

Informațiile nu sunt accesibile tuturor. Doar 26% dintre respondenții cu dizabilități au menționat că în timpul activităților de ghidare în carieră au fost utilizate materiale informaționale în format alternativ (imagini, video etc.).

Serviciile de suport pentru copiii și tinerii cu dizabilități, care i-ar putea asista în procesul educațional, sunt insuficiente.

Studiul sociologic a fost realizat în perioada februarie – aprilie 2021, pe un eșantion național de 1111 persoane cu dizabilități.

Mai multe puteți afla accesând studiul: https://www.keystonemoldova.md/wp-content/uploads/sites/4/2022/01/Study.pdf

Studiul sociologic a fost elaborat în cadrul Proiectului „Parteneriat transfrontalier pentru ghidarea în carieră incluzivă” nr. 2SOFT/1.1/145, implementat de Keystone Moldova în parteneriat cu Fundația „Alături de Voi” România, finanțat de Uniunea Europeană, în cadrul Programului Operațional Comun România – Moldova 2014-2020, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate (ENI).

#ghidare în carieră #studiu sociologic #tineri cu dizabilități

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.