Autoritățile de reglementare în domeniul sănătății sunt îndemnate să aprobe rapid două medicamente pentru Alzheimer pentru a se asigura că milioane de persoane care ar putea beneficia de ele nu sunt „lăsate în incertitudine”, după ce au fost obținute noi date uimitoare din studii clinice.

Rezultatele finale ale unui studiu de referință au confirmat că donanemab, produs de Eli Lilly, a încetinit cu 35% declinul cognitiv la pacienții cu Alzheimer. Rezultatele studiului publicate anul trecut au arătat că un al doilea medicament, lecanemab, produs de Eisai și Biogen, a redus rata cu 27%, relatează The Guardian.

Boala ar putea deveni la fel de ușor de gestionat ca afecțiuni precum diabetul sau astmul. Dr. Susan Kohlhaas, director executiv pentru cercetare și parteneriate la Alzheimer’s Research UK, a declarat pentru The Guardian că este esențial ca autoritățile de reglementare să acționeze prompt pentru a evita ca pacienții să se confrunte cu așteptări frustrante pentru tratamente eficiente din punct de vedere clinic.

„Avem acum la orizont două tratamente pentru Alzheimer care ar putea schimba vieți și avem nevoie de decizii de reglementare rapide, astfel încât persoanele care ar putea beneficia de aceste tratamente să nu fie lăsate în incertitudine. După 20 de ani fără noi medicamente pentru Alzheimer, persoanele afectate de această boală merită să aibă răspunsuri cu privire la noile tratamente cât mai repede posibil”, a spus Kohlhaas.

Noul tratament ar încetini cu 35% declinul cognitiv

Decanemab a primit undă verde în SUA la începutul acestei luni, dar încă așteaptă aprobarea din partea Agenției de reglementare a medicamentelor și produselor de sănătate (MHRA) din Marea Britanie. De asemenea, se așteaptă aprobarea în Australia.

Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenței, una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății la nivel mondial. Se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență la nivel mondial aproape se va tripla până în 2050, ajungând la 153 de milioane, iar experții au declarat că aceasta reprezintă o amenințare în creștere rapidă pentru viitoarele sisteme de sănătate și de asistență socială din fiecare comunitate, țară și continent.

#medicament #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.