Departamentul de Stat al SUA a revocat peste 6.000 de vize pentru studenți internaționali, invocând încălcări ale legislației americane și depășirea duratei legale de ședere.

Potrivit autorităților americane, „marea majoritate” a acestor cazuri au fost legate de fapte precum agresiuni, conducere sub influența alcoolului (DUI), furturi și acuzații de „sprijin pentru terorism”. Deși nu a fost clarificat ce anume presupune această acuzație, administrația Trump a luat măsuri împotriva unor studenți care au protestat în sprijinul Palestinei, susținând că unele acțiuni ar fi avut conotații antisemite.

Din cele 6.000 de vize revocate, aproximativ 4.000 au fost anulate din cauza încălcării legii, în timp ce alte 200–300 de vize au fost retrase în baza codului INA 3B, care definește activitatea teroristă ca acte ce pun în pericol viața umană sau încalcă legislația SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acordarea vizelor pentru studenți internaționali a fost reluată, însă cu un proces mult mai strict. La începutul anului, administrația Trump a suspendat temporar programările pentru interviuri, iar odată cu reluarea acestora în luna iunie, solicitanților li s-a cerut să își declare conturile de pe rețelele sociale. Autoritățile au motivat măsura prin necesitatea identificării unor eventuale semne de ostilitate față de cetățenii, cultura, guvernul sau valorile fundamentale ale Statelor Unite.

În plus, ofițerii consulari au primit instrucțiuni să investigheze dacă solicitanții au legături cu organizații teroriste desemnate, reprezintă o amenințare la adresa securității naționale sau au fost implicați în acte de violență ori hărțuire antisemită.

Pe fondul acestor măsuri restrictive, unii studenți internaționali și-au exprimat regretul că au ales să aplice la universități din Statele Unite.

#Departamentul de Stat al SUA #masuri #vize

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.