Statele Unite şi Uniunea Europeană au ajuns sâmbătă, 30 octombrie curent, la un acord pentru ridicarea tarifelor suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu, conflict care a afectat relaţiile comerciale dintre Washington şi Bruxelles de la impunerea acestor taxe vamale de către administraţia Trump, au anunțat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și secretarul pentru comerț al SUA, Gina Raimondo.

Cei doi au precizat că acordul va fi anunțat oficial, la summitul G20 de la Roma, de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și de președintele SUA Joe Biden.

„Am convenit cu Statele Unite să suspendăm disputa comercială cu privire la oţel şi aluminiu şi să lansăm cooperarea pentru un acord global privind oţelul şi aluminiul durabile”, a scris Dombrovskis, pe Twitter.

We have agreed with ?? to pause our steel & aluminium (232) trade dispute and launch cooperation on a Global Arrangement on Sustainable Steel & Aluminium.

Our agreement will be announced by @vonderleyen and @POTUS tomorrow. pic.twitter.com/FDSrZ3U1Nx

— Valdis Dombrovskis (@VDombrovskis) October 30, 2021

Secretarul pentru comerţ al SUA, Gina Raimondo, a anunţat că acest acord istoric va “menţine anumite tarife dar va permite cantităţi limitate de importuri europene de oţel şi aluminiu să intre în Statele Unite fără taxe vamale”.

„SUA și UE au încheiat un acord cu privire la tarifele vamale pentru oțel și aluminiu și la tarifele de retorsiune impuse de UE. Aceasta este într-adevăr munca secretarului Raimondo și a ambasadorului Tai și a echipelor lor, cu sprijinul Casei Albe”, a transmis și consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, conform unui comunicat al Casei Albe.

Şeful guvernului italian, Mario Draghi, gazda G20, a salutat decizia “care confirmă consolidarea relaţiilor transatlantice deja strânse şi depăşirea treptată a protecţionismului din ultimii ani”. Draghi “speră că acest acord să fie un prim pas către o mai mare deschidere a schimburilor dintre UE şi SUA pentru a promova creşterea celor două economii”, potrivit unui comunicat al şefului executivului italian.

În efortul de relansare a relațiilor transatlantice, Uniunea Europeană a suspendat temporar, în luna mai, majorarea taxelor vamale pentru rebalansarea măsurilor impuse de SUA în temeiul secțiunii 232 din Actul de Expansiune Comercială (Trade Expansion Act) asupra tarifelor la oțel și aluminiu.

În plin război comercial, administraţia Trump a impus în iunie 2018 tarife suplimentare de 25% la oţel şi 10% la aluminiu provenind din mai multe regiuni ale lumii, din Turcia şi China până la Canada, Mexic şi Uniunea Europeană, argumentând necesitatea de a proteja securitatea naţională. În mai puţin de trei săptămâni, europenii au răspuns taxând motocicletele, blugii (inclusiv Levi’s) sau tutunul, porumbul, orezul sau sucul de portocale importate din SUA.

În luna iunie, când s-a anunţat soluţionarea disputei privind subvenţiile acordate Airbus şi Boeing, SUA şi UE au stabilit 1 decembrie drept termen limită pentru a conveni un acord privind oţelul, în caz contrar UE urmând să impună o creştere a tarifelor sale vamale. Atunci, Uniunea Europeană și Statele Unite au ajuns la o înțelegere cu privire la aeronavele civile de mari dimensiuni, transformând aproape 17 ani de litigii într-o platformă colaborativă, orientată spre viitor, pentru abordarea problemelor bilaterale și a provocărilor mondiale.

Anunţul, făcut în prima zi a summitului liderilor G20 de la Roma, nu precizează volumul importurilor de oţel şi aluminiu care vor fi scutite de taxe vamale. Acordul precizează că tot oţelul ce va fi importat din Europa în SUA va fi “fabricat în întregime în Europa”, a insistat administraţia americană.

Înţelegerea se doreşte a fi cadrul unei viitoare negocieri pentru un acord între UE şi SUA cu privire la o mai bună luare în considerare a intensităţii carbonului în fabricarea acestor produse.”Aceasta înseamnă ca atât SUA cât şi UE să producă oţel şi aluminiu mai curate decât oţelul produs în China”, a spus Gina Raimondo.

#SUA #tarife #UE

Un moldovean cu cetățenie română a fost arestat de Curtea de Apel Iași, după ce autoritățile din Lituania l-au dat în urmărire internațională și îl acuză de terorism. Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, ar fi implicat într-o serie de incendieri cu dispozitive explozive, iar anchetatorii lituanieni susțin că operațiunile ar fi fost coordonate de serviciul militar de informații al Rusiei, scrie Ziarul de Iași.

Gurschi a fost reținut pe 24 septembrie, în jurul orei 22:45, la punctul de trecere a frontierei Albița, în timp ce se afla într-un autocar. Pe numele său, Tribunalul Districtual din Vilnius emisese, la 31 august 2026, un mandat european de arestare pentru infracțiuni de terorism.

A doua zi, pe 25 septembrie, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea sa provizorie pentru 15 zile, în vederea predării către autoritățile din Lituania. Gurschi a fost plasat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Iași. Următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 7 octombrie.

Potrivit unor surse din Parchet citate de „Ziarul de Iași”, Gurschi și-ar fi declarat domiciliul în Sectorul 3 al Bucureștiului. În Lituania, acesta este anchetat într-un dosar privind incendierea unor bunuri și imobile cu ajutorul unor colete care ar fi conținut dispozitive explozive și care ar fi fost expediate prin companii de curierat precum DHL și DPD.

Potrivit mandatului emis de autoritățile lituaniene, Gurschi ar fi devenit membru al unei grupări teroriste în 2024 și, împreună cu alte persoane, ar fi participat la incendierea unor bunuri aparținând DHL. Faptele sunt anchetate ca acte de terorism, anchetatorii susținând că acestea ar fi pus în pericol viața și sănătatea mai multor persoane.

Autoritățile lituaniene au anunțat anterior anchete privind expedierea unor colete cu dispozitive explozive în mai multe țări europene. În septembrie 2025, 15 persoane au fost acuzate în Lituania de infracțiuni de terorism în legătură cu presupusa detonare a unor colete în Germania, Polonia și Marea Britanie. Potrivit anchetatorilor, coletele conțineau dispozitive explozive declanșate de cronometre electronice ascunse în perne de masaj.

Anchetatorii din mai multe țări europene susțin că în spatele unor astfel de operațiuni s-ar afla serviciul militar de informații al Rusiei, care ar urmări destabilizarea și intimidarea unor state europene ce sprijină Ucraina. Moscova a respins acuzațiile privind implicarea serviciilor sale de informații în aceste operațiuni.

Cazul lui Gurschi este al doilea dosar de acest tip în care o persoană este reținută la frontiera dintre Republica Moldova și România și ulterior arestată de Curtea de Apel Iași, într-un interval de mai puțin de o săptămână.

Pe 19 septembrie, aceeași instanță l-a arestat pe Iurie Manic, cetățean al Republicii Moldova, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile franceze. Manic, în vârstă de 51 de ani, era căutat pentru infracțiuni legate de deteriorarea unor bunuri și subminarea moralului forțelor armate în scopul prejudicierii apărării naționale. Pentru aceste infracțiuni, pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani închisoare.

Potrivit anchetatorilor francezi, Manic ar fi coordonat o operațiune în care mai mulți cetățeni moldoveni ar fi fost recrutați pentru a realiza graffiti-uri cu mesaje legate de războiul din Ucraina.Toate acestea erau menite să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei. Curtea de Apel Iași a dispus, la sfârșitul lunii septembrie, predarea acestuia către autoritățile franceze.