Statele Unite şi Uniunea Europeană au ajuns sâmbătă, 30 octombrie curent, la un acord pentru ridicarea tarifelor suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu, conflict care a afectat relaţiile comerciale dintre Washington şi Bruxelles de la impunerea acestor taxe vamale de către administraţia Trump, au anunțat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și secretarul pentru comerț al SUA, Gina Raimondo.

Cei doi au precizat că acordul va fi anunțat oficial, la summitul G20 de la Roma, de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și de președintele SUA Joe Biden.

„Am convenit cu Statele Unite să suspendăm disputa comercială cu privire la oţel şi aluminiu şi să lansăm cooperarea pentru un acord global privind oţelul şi aluminiul durabile”, a scris Dombrovskis, pe Twitter.

We have agreed with ?? to pause our steel & aluminium (232) trade dispute and launch cooperation on a Global Arrangement on Sustainable Steel & Aluminium.

Our agreement will be announced by @vonderleyen and @POTUS tomorrow. pic.twitter.com/FDSrZ3U1Nx

— Valdis Dombrovskis (@VDombrovskis) October 30, 2021

Secretarul pentru comerţ al SUA, Gina Raimondo, a anunţat că acest acord istoric va “menţine anumite tarife dar va permite cantităţi limitate de importuri europene de oţel şi aluminiu să intre în Statele Unite fără taxe vamale”.

„SUA și UE au încheiat un acord cu privire la tarifele vamale pentru oțel și aluminiu și la tarifele de retorsiune impuse de UE. Aceasta este într-adevăr munca secretarului Raimondo și a ambasadorului Tai și a echipelor lor, cu sprijinul Casei Albe”, a transmis și consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, conform unui comunicat al Casei Albe.

Şeful guvernului italian, Mario Draghi, gazda G20, a salutat decizia “care confirmă consolidarea relaţiilor transatlantice deja strânse şi depăşirea treptată a protecţionismului din ultimii ani”. Draghi “speră că acest acord să fie un prim pas către o mai mare deschidere a schimburilor dintre UE şi SUA pentru a promova creşterea celor două economii”, potrivit unui comunicat al şefului executivului italian.

În efortul de relansare a relațiilor transatlantice, Uniunea Europeană a suspendat temporar, în luna mai, majorarea taxelor vamale pentru rebalansarea măsurilor impuse de SUA în temeiul secțiunii 232 din Actul de Expansiune Comercială (Trade Expansion Act) asupra tarifelor la oțel și aluminiu.

În plin război comercial, administraţia Trump a impus în iunie 2018 tarife suplimentare de 25% la oţel şi 10% la aluminiu provenind din mai multe regiuni ale lumii, din Turcia şi China până la Canada, Mexic şi Uniunea Europeană, argumentând necesitatea de a proteja securitatea naţională. În mai puţin de trei săptămâni, europenii au răspuns taxând motocicletele, blugii (inclusiv Levi’s) sau tutunul, porumbul, orezul sau sucul de portocale importate din SUA.

În luna iunie, când s-a anunţat soluţionarea disputei privind subvenţiile acordate Airbus şi Boeing, SUA şi UE au stabilit 1 decembrie drept termen limită pentru a conveni un acord privind oţelul, în caz contrar UE urmând să impună o creştere a tarifelor sale vamale. Atunci, Uniunea Europeană și Statele Unite au ajuns la o înțelegere cu privire la aeronavele civile de mari dimensiuni, transformând aproape 17 ani de litigii într-o platformă colaborativă, orientată spre viitor, pentru abordarea problemelor bilaterale și a provocărilor mondiale.

Anunţul, făcut în prima zi a summitului liderilor G20 de la Roma, nu precizează volumul importurilor de oţel şi aluminiu care vor fi scutite de taxe vamale. Acordul precizează că tot oţelul ce va fi importat din Europa în SUA va fi “fabricat în întregime în Europa”, a insistat administraţia americană.

Înţelegerea se doreşte a fi cadrul unei viitoare negocieri pentru un acord între UE şi SUA cu privire la o mai bună luare în considerare a intensităţii carbonului în fabricarea acestor produse.”Aceasta înseamnă ca atât SUA cât şi UE să producă oţel şi aluminiu mai curate decât oţelul produs în China”, a spus Gina Raimondo.

#SUA #tarife #UE

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.