Sportivul Ivan Siuris din Republica Moldova a câştigat, duminică, ediţia 2021 a Maratonului Internaţional Bucureşti, el terminând cei 42,195 kilometri în 2 ore, 16 minute şi 35 de secunde, scrie Agerpres.

Fost câştigător al Maratonului Chişinău, Siuris (30 de ani), a fost urmat de atletul român Alexandru Corneschi, care a fost cronometrat în 2 ore 16 minute şi 49 de secunde.

Ultimul loc al podiumului i-a revenit lui Ognjen Stojanovic din Serbia, cu 2 ore, 25 de minute şi 18 secunde.

Cursa feminină de maraton a fost dominată de sportivele române care au acaparat în totalitate podiumul. Câştigătoare a fost Adela Paulina Bălţoi (29 de ani), ea trecând linia de sosire în 2 ore, 47 de minute şi 25 de secunde. Locul doi i-a revenit Ionelei Ecaterina Puia, cu 2 ore, 53 de minute şi 44 de secunde, iar pe trei a sosit Anca Diana Istrate, înregistrată cu 2 ore, 55 de minute şi 10 secunde.

La semimaraton (21,097 km), în cursa masculină s-a impus Maxim Răileanu (Rep. Moldova), în 01 h 06 min 05 sec, urmat de Robert Necula, 01 h 08 min 57 sec, şi de Alexei Camenscic, 01 h 14 min 25 sec.

Diana Sinic a câştigat la feminin, în 01 h 25 min 42 sec, urmată de Diana Panţa, 01 h 27 min 31 sec, şi de Maria Magdalena Veliscu, 01 h 28 min 00 sec.

Cursa masculină de 10 km a fost câştigată de Cristian Luţic, în 34 min 00 sec, urmat în clasament de Ruben De Vicente, 34 min 15 sec, şi de Bogdan Holubaş, 34 min 40 sec, etc. La feminin a ieşit învingătoare Mădălina Florea, în 34 min 47 sec, urmată de Elena Alexandrescu, 38 min 47 sec, şi de Maria-Gabriela Herman, 39 min 26 sec, etc.

Albert Lupu a ocupat primul loc în proba masculină de 5 km (18 min 49 sec), urmat de Marius Olteanu (20 min 18 sec) şi Andrei Cristian Gavrilă (20 min 39 sec). Ina Cristina Ilie a câştigat la feminin (22 min 48 sec), urmată de Denisa Ştirbulescu (23 min 15 sec) şi de Andreea Cohuţ (24 min 16 sec).

La 10 km fotoliu rulant a ieşit învingător Ilie Ştefirţa (21 min 25 sec), urmat de Angel Moraru (39 min 35 sec) şi Petru Ifrosa (45 min 26 sec). Florentina Hrişcu s-a impus la feminin (50 min 06 sec), urmată de Roxana Ghineţ (01 h 16 min 59 sec).

Ediţia 2021 a Raiffeisen Bank Bucharest Marathon s-a desfăşurat respectând normele de siguranţă impuse de autorităţile române în contextul pandemiei. Astfel, la cursă au participat doar alergătorii vaccinaţi împotriva virusului SARS-CoV-2 (pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare), precum şi cei care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul Covid-19. De asemenea, alergătorii au fost nevoiţi să poarte mască de protecţie în primii 100 de metri de la start precum şi la finiş. Accesul spectatorilor pe întreaga durată a evenimentului a fost interzis.

#București #maraton #moldovean

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.