Kevin Hassett, principalul consilier economic al Casei Albe, a declarat luni că blocajul guvernamental din Statele Unite este ”probabil să se încheie în cursul acestei săptămâni”, deşi administraţia Trump este pregătită să adopte ”măsuri mai ferme” dacă democraţii nu vor coopera, transmite CNBC.

”Există şanse reale ca situaţia să se rezolve foarte curând”, a spus Hassett, director al Consiliului Economic Naţional, într-un interviu acordat CNBC.

Blocajul, aflat deja în a treia săptămână, a fost provocat de disputa din Senat privind priorităţile de finanţare federală. Republicanii susţin o rezoluţie temporară care ar menţine finanţarea la nivelurile actuale, în timp ce democraţii cer ca orice acord să includă fonduri suplimentare pentru asigurările de sănătate, în special extinderea creditelor fiscale din Legea privind asistenţa medicală accesibilă (ACA), care urmează să expire la sfârşitul anului.

Hassett a afirmat că unii senatori democraţi ar fi evitat până acum un vot de teama ”unei imagini politice negative” înaintea protestelor naţionale ”No Kings” împotriva preşedintelui Trump, programate pentru weekendul trecut.

”Cred că blocajul condus de Schumer se va termina săptămâna aceasta”, a spus consilierul, referindu-se la liderul democrat din Senat, Chuck Schumer, acuzat de republicani pentru oprirea finanţării guvernamentale.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, a adăugat el, Casa Albă ar putea analiza ”măsuri suplimentare” împreună cu directorul Biroului pentru Buget, Russell Vought, pentru a determina democraţii ”să revină la masa negocierilor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Democraţii resping acuzaţiile republicane, susţinând că nu vor accepta redeschiderea guvernului fără garanţii pentru protejarea programelor de sănătate.

Mai multe sondaje recente arată că majoritatea americanilor dau vina pe Trump şi pe republicani pentru criză şi susţin menţinerea subvenţiilor pentru asigurările de sănătate.

#Casa albațfinantare #sondaje #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.