Casa Albă a propus încetarea sprijinului financiar al SUA pentru aproape 20 de programe internaționale care se ocupă de investigarea crimelor de război și de identificarea celor responsabili, inclusiv în Myanmar, Siria și în legătură cu presupusele atrocități comise de Rusia în Ucraina. Informațiile provin de la trei surse americane apropiate situației, precum și din documente guvernamentale interne consultate de Reuters.

Recomandarea a fost transmisă de către Biroul pentru Management și Buget și nu a fost făcută publică anterior. Aceasta nu reprezintă o decizie finală, întrucât lasă Departamentului de Stat posibilitatea de a contesta propunerea și de a susține continuarea anumitor programe.

Totuși, această inițiativă deschide calea unei potențiale confruntări între OMB și secretarul de stat Marco Rubio, care urmează să răspundă cu propriile recomandări privind finanțarea programelor vizate. Printre acestea se numără și activități derulate în Irak, Nepal, Sri Lanka, Columbia, Belarus, Sudan, Sudanul de Sud, Afganistan și Gambia.

Departamentul de Stat a refuzat să comenteze, iar OMB nu a oferit un răspuns imediat solicitărilor Reuters.

Programe în pericol, inclusiv în Ucraina
Surse oficiale americane au declarat că Rubio este puțin probabil să sprijine menținerea unui număr semnificativ dintre aceste programe, deși ar putea pleda pentru salvarea celor esențiale, cum ar fi cele dedicate urmăririi penale a crimelor de război comise în Ucraina.

Printre proiectele propuse pentru întrerupere se numără cele desfășurate de organizații precum Global Rights Compliance – care ajută la strângerea de probe privind atrocitățile comise în Ucraina, inclusiv violențe sexuale și tortură și Legal Action Worldwide, care sprijină inițiativele locale de tragere la răspundere a suspecților ruși de crime de război. Ambele organizații nu au oferit un punct de vedere până la publicarea materialului.

Birourile din cadrul Departamentului de Stat care doresc să continue finanțarea acestor programe trebuie să trimită justificări până pe 11 iulie, conform unui e-mail intern consultat de Reuters.

O schimbare de priorități
Potrivit surselor, multe dintre programele afectate susțin organizații locale care luptă pentru justiție în țări afectate de abuzuri grave ale drepturilor omului. Unele funcționează de zeci de ani și au beneficiat de sprijin bipartisan, sub administrații republicane și democrate.

„Chiar dacă secretarul Rubio va încerca să salveze aceste programe – multe dintre ele susținute anterior de el ca senator nu va mai rămâne personal disponibil pentru a le gestiona”, a declarat o sursă familiarizată cu situația.

Administrația Trump a mai implementat reduceri masive ale ajutorului extern, în conformitate cu politica „America First”. Această abordare a dus la oprirea unor fonduri esențiale pentru Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), afectând livrarea de alimente, asistență medicală și sprijin umanitar la nivel global.

Recomandarea actuală a OMB este percepută de unii oficiali ca un semnal clar că administrația reduce importanța acordată promovării drepturilor omului și a statului de drept – priorități consacrate ale politicii externe americane în ultimele decenii.

Impact asupra justiției internaționale
Printre programele propuse pentru întrerupere se numără și un grant de 18 milioane de dolari destinat Parchetului General din Ucraina, implementat de Inițiativa pentru Justiție Penală Internațională a Universității Georgetown. Un oficial al universității a refuzat să comenteze.

Deși aceste inițiative nu influențează direct eforturile militare ale Ucrainei, susținătorii consideră că ele joacă un rol esențial în documentarea crimelor comise în cel mai grav conflict european de la Al Doilea Război Mondial încoace. Ucraina a deschis peste 140.000 de dosare de crime de război de la începutul invaziei ruse în februarie 2022. Rusia neagă orice implicare în astfel de crime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alte programe afectate sunt cele dedicate documentării atrocităților comise de armata din Myanmar împotriva minorității Rohingya sau a persecuțiilor din regimul Bashar al-Assad în Siria. Deși pot fi contestate, standardele impuse de OMB pentru păstrarea acestor programe sunt stricte.

#Casa Alba #crime de război #Departamentul de Stat

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023, scrie BANI.MD.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.

#apartamente #Chisinau #scmpiri