Administraţia americană a preşedintelui democrat, Joe Biden, cere în privat Ucrainei să se arate în mod public deschisă la negocierile cu Rusia şi să renunţe la refuzul său de a dialoga cu această ţară până când preşedintele rus, Vladimir Putin, nu pleacă de la putere, a informat sâmbătă, 5 noiembrie curent, cotidianul american The Washington Post.

Potrivit ziarului american, care citează surse la curent cu discuţiile interne, această solicitare a Washingtonului nu are ca scop să oblige Kievul să se aşeze la masa negocierilor. Mai degrabă decât o formă de presiune asupra Ucrainei, această strategie caută să se asigure că executivul ucrainean îşi păstrează sprijinul de care are nevoie din partea altor naţiuni, care au de suferit din cauza războiului din Ucraina, prin inflaţie şi preţuri la energie în continuă creştere.

Oficiali americani şi ucraineni au recunoscut că interdicţia preşedintelui ucrainean, Vladimir Zelenski, de a negocia cu Putin a generat preocupare în unele părţi din Europa, Africa şi America Latină, unde efectele războiului asupra costurilor la alimente şi combustibil se resimt cel mai acut, scrie ziarul citat.

„Oboseala privind Ucraina este un aspect real pentru unii dintre partenerii noştri”, a declarat un oficial american sub protecţia anonimatului.

La 4 octombrie, Zelenski a semnat un decret prin care declara oficial drept „imposibilă” perspectiva oricărui tip de negocieri între Ucraina şi Putin, dar lăsa uşa deschisă discuţiilor cu Federaţia Rusă.

Consiliul Naţional al Securităţii al Casei Albe nu a avut imediat un comentariu cu privire la acurateţea relatării.

„Am mai spus-o şi o spunem şi acum: Faptele vorbesc mai tare decât vorbele. Dacă Rusia este pregătită de negocieri, ar trebui să-şi oprească bombele şi rachetele şi să-şi retragă forţele din Ucraina. Kremlinul continuă să escaladeze acest război. Kremlinul a demonstrat că nu este dispus să se angajeze serios în negocieri chiar înainte de lansarea invaziei sale la scară largă în Ucraina”, a răspuns pentru Reuters un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

Oficialul american a adus în discuţie şi remarcile făcute vineri de Zelenski, care a spus: „Suntem pregătiţi pentru pace, pentru o pace dreaptă şi justă, o formulă despre care am vorbit de multe ori”.

În discursul său nocturn adresat vineri poporului ucrainean, Zelenski a adăugat: „Lumea ştie care este poziţia noastră. Aceasta este respectarea Cartei ONU, respectarea integrităţii noastre teritoriale, respectarea poporului nostru”.

Întrebată de EFE, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a refuzat să comenteze informaţia publicată de The Washington Post.

Totuşi, vineri, consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, aflat în vizită la Kiev, a declarat că toate ţările puternic industrializate din G7 (SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit) „vor pace”, după cum se desprinde de altfel şi din ultima lor declaraţie comună.

„Din perspectiva noastră, conversaţia pe care trebuie să o avem în interiorul comunităţii internaţionale şi în privinţa sprijinului pentru Ucraina este care sunt termenii pentru o pace durabilă şi justă”, a declarat Sullivan pentru presă, potrivit unei transcrieri trimise la fel sâmbătă EFE.

Sullivan a reiterat totodată că SUA nu vor accepta ca Rusia să rămână cu teritoriile pe care le-a smuls de la Ucraina prin forţă sau prin intermediul unor aşa-zise referendumuri care au fost puse sub semnul întrebării de comunitatea internaţională.

#SUA #The Washington Post #Ucraina

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.