Preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a acuzat sâmbătă seara, 5 noiembrie curent, Iranul că minte cu privire la livrarea de drone către Rusia. „Doborâm cel puţin 10 drone iraniene pe zi”. Astfel, transporturile de armament către Rusia nu s-ar fi oprit odată cu începerea războiului din Ucraina.

„Şi cu cât Teheranul minte mai mult, cu atât comunitatea internaţională va înţelege această colaborare teroristă între regimurile din Rusia şi Iran. Doar ieri (vineri – n.r.), au fost doborâte 11 drone Shahed”, a declarat Zelenski, în contextul în care armata ucraineană a informat la rândul său că a doborât până în prezent sute de drone kamikaze Shahed-136 de fabricaţie iraniană şi că suspectează că Rusia a comandat 2.400 de astfel de arme.

Pe de altă parte, după atacul încununat de succes al dronelor maritime ucrainene asupra Flotei ruse la Marea Neagră, în portul naval Sevastopol, în peninsula ucraineană Crimeea (anexată ilegal de Rusia în 2014 – n.r.), Ucraina a anunţat că vrea să achiziţioneze mai multe arme de acest tip. De la începerea invaziei ruse, la 24 februarie, Ucraina a creat platforma de internet United24, prin care au fost donate deja 220 de milioane de dolari pentru achiziţii de armament.

„Vom începe o nouă campanie de strângere de fonduri săptămâna viitoare, vrem să strângem fonduri pentru o flotă întreagă de drone maritime. Scopul acestor drone este clar. Toată lumea a văzut deja cum funcţionează”, a adăugat Zelenski.

Iranul a recunoscut sâmbătă că a furnizat drone Rusiei. Ministrul de Externe iranian, Hossein Amirabdollahian, a declarat că Moscova a primit un număr limitat de drone înainte de începerea războiului din Ucraina. Totuși, acesta a negat că țara a mai trimis arme după declanșarea invaziei.

Kievul şi Washingtonul au criticat recent folosirea de drone „kamikaze” de fabricaţie iraniană în războiul din Ucraina, aminteşte dpa, care adaugă că, potrivit unor informaţii, Teheranul a trimis personal militar în peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, pentru a-i antrena pe militarii ruşi în folosirea dronelor şi pentru acordarea de asistenţă tehnică.

#Iran #Vladimir Zelenski

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.