Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

SUA interzic accesul în țară pentru cinci europeni acuzați de influență asupra discursului online

24 Dec. 2025, 11:54
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
24 Dec. 2025, 11:54 // În Lume //  Realitatea.md

Administrația Trump a anunțat marți, 23 decembrie, sancțiuni împotriva a cinci figuri-cheie din Europa implicate în reglementarea industriei tehnologiei și combaterea dezinformării online. Printre acestea se numără fostul comisar european Thierry Breton, responsabil pentru afaceri digitale.

Secretarul de stat Marco Rubio a caracterizat europenii vizați drept activiști „radicali” și organizații non-guvernamentale „înarmate”, subliniind că aceștia s-au confruntat cu o politică de vize anunțată în luna mai, menită să restricționeze intrarea străinilor considerați responsabili de cenzurarea libertății de exprimare protejate în Statele Unite.

„Mult prea mult timp, ideologii din Europa au condus eforturi organizate de a constrânge platformele americane să pedepsească punctele de vedere americane cărora le opun”, a postat Rubio pe X.

„Administrația Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială.”

Cei cinci europeni au fost identificați de subsecretarul de stat pentru diplomația publică a SUA, Sarah Rogers, printr-o serie de postări pe rețelele de socializare. Printre aceștia se numără lideri ai organizațiilor care combat ura digitală și Thierry Breton, fost comisar european, implicat anterior în discuții cu miliardarul Elon Musk. Rogers a menționat că aceștia au promovat campanii de cenzură ale guvernelor străine împotriva americanilor și companiilor americane, creând „consecințe negative potențial grave asupra politicii externe” pentru SUA.

Interdicția de a intra în Statele Unite face parte dintr-o campanie a administrației Trump împotriva influenței străine asupra discursului online, folosind legea imigrației în locul reglementărilor sau sancțiunilor pe platforme. Cei cinci europeni identificați de Rogers sunt: Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale; Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, liderii organizației germane HateAid; Clare Melford, care conduce Indexul Global de Dezinformare; și Thierry Breton, fost comisar UE responsabil pentru afaceri digitale.

Rogers l-a descris pe Breton, director de afaceri francez și fost ministru de finanțe, drept „creierul” din spatele Legii privind serviciile digitale a UE, care impune cerințe stricte pentru siguranța utilizatorilor online, inclusiv semnalarea conținutului dăunător sau ilegal.

Ea a menționat că Breton l-a avertizat pe Musk cu privire la o posibilă „amplificare a conținutului dăunător” prin difuzarea unui interviu în direct cu Donald Trump în august 2024, când acesta candida la președinție. La rîndul său, Thierry Breton a răspuns marți pe X: „Prietenii noștri americani: «Cenzura nu este acolo unde credeți voi că este»”, precizând că toți cei 27 de membri ai UE au votat pentru Legea serviciilor digitale în 2022.

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că Franța condamnă restricțiile privind vizele impuse lui Breton și celorlalți patru. El a adăugat că DSA a fost adoptată pentru a asigura că „ceea ce este ilegal offline este și ilegal online” și că legea „nu are absolut nicio acoperire extrateritorială și nu privește în niciun fel Statele Unite”.

Majoritatea europenilor sunt acoperiți de Programul de renunțare la vize, dar trebuie să completeze o cerere online înainte de sosire. Este posibil ca cel puțin unele dintre cele cinci persoane să fi fost semnalate către Departamentul pentru Securitate Internă, a declarat un oficial american sub anonimat. Alte politici de restricționare a vizelor au fost anunțate anul acesta, vizând anumite țări africane, Orientul Mijlociu și Autoritatea Palestiniană. Vizitatorilor li se poate solicita garanție financiară la solicitarea vizei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!