Bulgaria are nevoie să scadă la o rată de respingere de 3%

Pentru ca Bulgaria să fie inclusă în Programul fără vize pentru SUA, refuzurile nu trebuie să depășească 3% din numărul de cereri de viză. Acesta este un criteriu de bază pentru intrarea în program. Este evident că în cazul Bulgaria această cerință este mult prea îndepărtată, așa cum recunoaște însuși ministrul interimar de externe de la Sofia, Ivan Kondov.

Acesta arată că guvernul a alocat fonduri suplimentare, printr-un decret din iulie anul acesta, cu care să deruleze o campanie de informare și instruire pentru reducerea numărului de refuzuri. Campania este planificată să aibă loc în ultimul trimestru al acestui an, iar efectul este de așteptat să se facă resimțit în 2025.

Kondov subliniază că, la data de 3 iunie anul acesta, congresmanul republican Joe Wilson a făcut o adresă în Camera Reprezentanților din Congres, intitulată „Recunoaștere pentru Bulgaria”.

În aceasta, Wilson a subliniat că Bulgaria a făcut progrese în îndeplinirea criteriilor pentru călătoriile fără viză.

Şeful diplomaţiei bulgare a mai informat şi despre mai multe întâlniri avute cu partea americană de către grupul de lucru interministerial care se ocupă de problema vizelor. El concluzionează optimist că progresul Bulgariei este „tangibil”, potrivit SEGA.

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.