Departamentul de Stat al SUA a anunțat că dorește ca parlamentarii americani să aprobe fonduri pentru țările învecinate cu Ucraina, care sunt potențial expuse riscului unei viitoare agresiuni ruse, potrivit Newsweek.com.

Fondurile ar face parte dintr-un nou pachet de ajutor de peste 2 miliarde de dolari pentru Ucraina și aliații săi, propus de oficialii americani.

Secretarul de stat Antony Blinken a spus că fondurile vor fi furnizate către 18 națiuni din vecinătatea Ucrainei.

Pachetul de 2,2 miliarde de dolari, care ar trebui să fie aprobat de Congres, ar oferi aproximativ 1 miliard de dolari Ucrainei, iar restul ar fi împărțit între țări precum Republica Cehă, Estonia, Georgia, Grecia, Kosovo, Letonia și Lituania, potrivit Associated Press, în timp ce Slovacia, Polonia, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Moldova și Slovenia vor primi și ele fonduri.

În ultimele săptămâni, NATO a luat măsuri pentru a proteja statele membre, pe fondul îngrijorării că războiul s-ar putea extinde dincolo de granițele Ucrainei.

Luna trecută, avioanele de luptă ale NATO au început un efort de supraveghere, iar organizația a declarat că asigură o „prezență defensivă constantă și monitorizează spațiul aerian” al Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și României.

Tot în august, un propagandist al Kremlinului, Vladimir Solovyov, a declarat că Rusia este în război cu țările NATO. „Este un război împotriva NATO, un război pentru supraviețuirea țării noastre”, a spus Solovyov la televiziunea de stat rusă.

Divizia 101 Aeropurtată, cunoscută sub numele de Screaming Eagles, a fost trimisă în statele membre NATO, luna trecută, pentru a ajuta la protejarea flancului estic al alianței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-o declarație postată pe Twitter Misiunea SUA la NATO a declarat că aproximativ 2.400 de soldați au fost trimiși în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, „pentru a-i asigura pe aliații noștri și a-i descuraja pe adversarii noștri”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut riscul pe care Rusia îl prezintă pentru statele membre NATO.

„Prețul pe care îl plătim pentru sprijinirea Ucrainei aduce beneficii și propriei noastre securități. [Președintele rus] Vladimir Putin a declarat clar că vrea să șteargă țara de pe hartă și să rescrie ordinea de securitate europeană.Rusia ocupă temporar aproximativ 20% din Ucraina – o arie reprezentând de patru ori mărimea Belgiei, sau jumătate din Marea Britanie. Încurajată de orice succes, Rusia ar putea risca o agresiune suplimentară împotriva altor vecini și chiar un atac asupra aliaților NATO”, a spus Stoltenberg.

Pe lângă declarația sa privind o nouă propunere de ajutor Blinken a anunțat un pachet suplimentar de 675 de milioane de dolari, care va include „arme, muniții și echipamente suplimentare din stocurile Departamentului de Apărare al SUA” pentru Ucraina.

#arme și muniții #NATO #razboi

Nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu 45 de centimetri în mai puțin de două săptămâni, iar cantitatea de apă care ajunge în lac este în continuare foarte mică. În perioada 1–13 septembrie, în lac au intrat în medie 22,7 metri cubi de apă pe secundă, în timp ce deversările au fost menținute la 60 de metri cubi pe secundă, anunță ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Cele mai mici debite au fost înregistrate în data de 6 septembrie, când au ajuns în lac 16 m³/s, la 7 septembrie – 17 m³/s și în data de 10 septembrie – 18 m³/s. Cel mai mare debit din această perioadă a fost de 35 m³/s, înregistrat pe 1 septembrie.

În celelalte zile, debitul a fost de 27 m³/s la 2 septembrie, 23 m³/s la 3 septembrie, 22 m³/s în ziua de 4 septembrie, 24 m³/s în data de 5 septembrie, 24 m³/s la 8 septembrie, 23 m³/s în 9 septembrie, 22 m³/s pe 11 septembrie, 25 m³/s în data de 12 septembrie și 19 m³/s sâmbătă, 13 septembrie.

Astfel, în lac iese mult mai multă apă decât intră. Acest lucru a dus la scăderea nivelului apei de la 111,83 metri la 1 septembrie la 111,38 metri în prezent.

Situația este legată și de cantitatea insuficientă de precipitații din bazinul superior al Nistrului, aflat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit autorităților, ploile din ultimele zile din Republica Moldova nu au fost suficiente pentru a schimba situația. O nouă ședință a Comisiei Nistrene este programată pentru ziua de luni, 14 septembrie. Membrii acesteia vor analiza situația hidrologică și vor decide ce măsuri urmează să fie luate.