Statele Unite și Ucraina poartă negocieri avansate privind un pachet amplu de trei acorduri – un plan de pace, garanții de securitate și un program de redresare economică –, relatează The Washington Post, citând un oficial ucrainean. Printre scenariile luate în calcul se află și aderarea accelerată a Ucrainei la Uniunea Europeană, posibil chiar în 2027.

Potrivit publicației, principala piedică ar fi opoziția Ungariei, însă administrația Trump crede că poate depăși blocajul de la Budapesta. Miza acestor discuții rămâne orientarea europeană a Ucrainei, notează The New Voice of Ukraine.

Garanții de securitate inspirate din Articolul 5 NATO

Un capitol cheie îl constituie garanțiile de securitate pe care Washingtonul ar urma să le ofere Kievului. Acestea ar semăna cu Articolul 5 al NATO, prevăzând un răspuns rapid al aliaților în cazul unei noi agresiuni ruse. Experții americani și ucraineni analizează modul de funcționare al acestor mecanisme și viteza cu care ar putea fi activate.

Liderii europeni discută, în paralel, crearea unei zone demilitarizate pe întreaga linie a încetării focului – din Donețk până în Zaporojie și Herson – cu o a doua fâșie în care armamentul greu ar fi interzis. Monitorizarea ar urma să fie strictă, similară celei din zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud.

The Washington Post menționează că ideea unui „schimb de teritorii” se află pe masa negocierilor, însă fără detalii definitive. Rusia ar solicita Ucrainei să renunțe la circa 25% din regiunea Donețk, în timp ce negociatorii americani apreciază că aceste teritorii ar putea fi pierdute oricum în lunile următoare, motiv pentru care recomandă concesii pentru a evita pierderi și mai mari.

Un punct esențial îl reprezintă și Centrala nucleară de la Zaporojie. Planul prevede revenirea acesteia sub controlul Kievului, iar una dintre variante ar fi ca Statele Unite să preia temporar administrarea centralei – soluție agreată de unii oficiali ucraineni.

100 de miliarde de dolari din active rusești, propuse pentru reconstrucție

Administrația Trump ar dori să susțină masiv reconstrucția Ucrainei, inclusiv prin utilizarea unei părți din cele peste 200 de miliarde de dolari în active rusești înghețate în Europa. O propunere discutată prevede alocarea a 100 de miliarde sub formă de reparații destinate Kievului. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat recent că Ucraina și partenerii săi elaborează trei documente fundamentale: un acord-cadru în 20 de puncte, un document privind garanțiile de securitate și un plan de reconstrucție postbelică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #plan de pace #război Ucraina

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.